exemplificativ[1], ~ă a [At: SCL 1960, 183 / P: eg-zem~ / Pl: ~i, ~e / E: exemplificat + -iv] 1-5 (Rar) Exemplificator (1-5). corectată

exemplificatív adj. m., pl. exemplificatívi; f. sg. exemplificatívă, pl. exemplificatíve

EXEMPLIFICATÍV adj. v. demonstrativ.

EXEMPLIFICATÍV, -Ă adj. Exemplificator. [Cf. it. esemplificativo].

EXEMPLIFICATÍV, -Ă adj. care exemplifică; exemplificator. (< it. esemplificativo)

EXEMPLIFICATIV adj. demonstrativ, ilustrativ. (O experiență chimică ~.)