Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 183345:

EXECUTÁ vb. 1. a face, a realiza, (pop. și fam.) a meșteri, a meșterui. (A ~ un obiect.) 2. v. confecționa. 3. a efectua, a face, a împlini, a îndeplini, a înfăptui, a realiza, a săvârși, (înv. și pop.) a plini. (Am ~ tot ce mi-ai dat de făcut.) 4. a efectua, a face, a făuri, a înfăptui, a realiza, a săvârși. (~ o lucrare durabilă.) 5. v. desfășura. 6. v. efectua. 7. v. cânta. 8. a aplica, a îndeplini. (~ o hotărâre judecătorească.) 9. (JUR.) (pop.) a împlini, (înv.) a zapcii. (A ~ pe cineva pentru neplata datoriilor.)

Executare dex online | sinonim

Executare definitie