excorporație sf [At: DN2 / Pl: ~ii / E: fr excorporation] Act prin care un episcop declară că o persoană nu face parte din dioceza sa.

EXCORPORÁȚIE, excorporații, s. f. Act prin care un episcop declară că un preot nu face parte din dieceza sa. – Din fr. excorporation.

EXCORPORÁȚIE, excorporații, s. f. Act prin care un episcop declară că un preot nu face parte din dieceza sa. – Din fr. excorporation.

excorporáție (-ți-e) s. f., art. excorporáția (-ți-a), g.-d. art. excorporáției; pl. excorporáții, art. excorporáțiile (-ți-i-)

excorporáție s. f. → corporație

EXCORPORÁȚIE s.f. Act prin care un episcop declară că un preot nu face parte din dioceza sa. [Gen. -iei. / < fr. excorporation].

EXCORPORÁȚIE s. f. act prin care un episcop declară că un preot nu face parte din diaceza sa. (< fr. excorporation)