excogitație definitie

8 definiții pentru excogitație

escogitațiune sf vz excogitație
excogitație sf [At: LM / V: (înv) escogitațiune / Pl: ~ii / E: fr excogitation, lat excogitatio, -onis] (Liv; rar) Efort de gândire.
EXCOGITÁȚIE, excogitații, s. f. (Livr.) Efort de gândire. – Din fr. excogitation, lat. excogitatio.
EXCOGITÁȚIE, excogitații, s. f. (Livr.) Efort de gândire. – Din fr. excogitation, lat. excogitatio.
excogitáție (livr.) (-ți-e) s. f., art. excogitáția (-ți-a), g.-d. art. excogitáției; pl. excogitáții, art. excogitáțiile (-ți-i-)
excogitáție s. f. (sil. -ți-e), art. excogitáția (sil. -ți-a), g.-d. art. excogitáției; pl. excogitáții, art. excogitáțiile (sil. -ți-i-)
EXCOGITÁȚIE s.f. (Liv.) Efort de gândire. [Gen. -iei. / < lat. excogitatio, cf. fr. excogitation].
EXCOGITÁȚIE s. f. efort de gândire. (< lat. excogitatio, fr. excogitation)

excogitație dex

Intrare: excogitație
excogitație substantiv feminin
  • silabisire: -ți-e
escogitațiune