Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

30 defini╚Ťii pentru exclus

eschide v vz exclude
eschis, ~─â a vz exclus
eschiude v vz exclude
esclude v vz exclude
esclus, ~─â a vz exclus
exclude [At: (a. 1632) PAIMAITESCU, O.╚Ü. 187 / V: (├«vr) eschiu~, esc~ / P: ex-clu~ / Pzi: exclud / E: lat excludere] 1 vt A ├«nl─âtura pe cineva dintr-un loc (organiza╚Ťie, ╚Öcoal─â etc.) ├«n care era admis la ├«nceput. 2 vt A ├«ndep─ârta. 3 vt A nu admite Si: a interzice. 4 vtr (D. dou─â elemente) A (se) respinge. 5 vt A excepta.
exclus, ~─â a [At: PONTBRIANT, D. / V: (├«vr) eschis, (├«nv) esc~ / P: ex-clus / Pl: ~u╚Öi[1], ~e / E: exclude] 1 (D. persoane) Care este ├«nl─âturat dintr-o func╚Ťie, organiza╚Ťie, ╚Öcoal─â etc. 2 ├Ändep─ârtat. 3 Care nu se admite Si: interzis. 4 (D. dou─â elemente) Care se resping reciproc. 5 Exceptat. 6 Care, ├«n condi╚Ťiile date, nu poate s─â fie, s─â existe, s─â se ├«nt├«mple. 7 (├Äe) A fi (sau a nu fi) ~ ca (sau s─â) A fi (sau a nu fi) posibil.
EXCL├ÜDE, excl├║d, vb. III. Tranz. A ├«nl─âtura, a da afar─â, a elimina, a ├«ndep─ârta, a excepta. ÔÖŽ Refl. recipr. (Despre dou─â elemente) A se respinge ca fiind incompatibile, contrare. ÔÇô Din lat. excludere.
EXCL├ÜS, -─é, exclu╚Öi, -se, adj., adv. 1. Adj. (Despre persoane) ├Ändep─ârtat, eliminat, dat afar─â, scos dintr-o organiza╚Ťie, dintr-o institu╚Ťie. 2. Adv. Imposibil, inadmisibil, de neadmis. ÔÇô V. exclude.
EXCL├ÜDE, excl├║d, vb. III. Tranz. A ├«nl─âtura, a da afar─â, a elimina, a ├«ndep─ârta, a excepta. ÔÖŽ Refl. recipr. (Despre dou─â elemente) A se respinge ca fiind incompatibile, contrare. ÔÇô Din lat. excludere.
EXCL├ÜS, -─é, exclu╚Öi, -se, adj., adv. 1. Adj. (Despre persoane) ├Ändep─ârtat, eliminat, dat afar─â, scos dintr-o organiza╚Ťie, dintr-o institu╚Ťie. 2. Adv. Imposibil, inadmisibil, de neadmis. ÔÇô V. exclude.
EXCL├ÜDE, excl├║d, vb. III. Tranz. A ├«nl─âtura, a elimina, a ├«ndep─ârta, a nu admite. Sistemul de educa╚Ťie sovietic exclude cu des─âv├«r╚Öire propagarea urii ├«ntre oameni, a ╚Öovinismului ╚Öi a obscurantismului. LUPTA DE CLAS─é, 1950, nr. 9-10, 49.
EXCL├ÜS, -─é, exclu╚Öi, -se, adj. Care, ├«n condi╚Ťiile date, nu-i posibil s─â fie, s─â existe, s─â se ├«nt├«mple. Vagoanele s├«nt lungi ╚Öi largi, ├«nc─âp─âtoare, ╚Öi la orice or─â a zilei ori a nop╚Ťii este exclus─â ├«nghesuiala. STANCU, U.R.S.S. 20. ÔÖŽ (Despre persoane) ├Ändep─ârtat, scos (dintr-o organiza╚Ťie, dintr-o institu╚Ťie).
excl├║de (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. excl├║d; ger. excluzß║ąnd; part. excl├║s
exclúde vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. exclúd; ger. excluzând; part. exclús
EXCL├ÜDE vb. a elimina, a ├«ndep─ârta, a ├«nl─âtura, a scoate. (A ~ pe cineva dintr-o organiza╚Ťie.)
EXCLÚS adj., adv. imposibil. (Rezolvarea aceasta este ~.)
A exclude Ôëá a include
ESCLÚDE vb. III. v. exclude.
ESCLÚS, -Ă adj. v. exclus.
EXCL├ÜDE vb. III. tr. A da afar─â, a ├«nl─âtura; a elimina, a nu admite. ÔÖŽ (Refl.; despre dou─â elemente) A se respinge ca fiind incompatibile, nepotrivite, contrare. [Pron. ecs-clu-, p.i. excl├║d, var. esclude vb. III. / < lat. excludere].
EXCLÚS, -Ă adj. 1. Înlăturat, eliminat, dat afară. 2. Care nu poate exista, inadmisibil. // adv. De neadmis, inadmisibil. [Var. esclus, -ă adj. / < exclude].
EXCLÚDE vb. I. tr. a da afară, a elimina, a nu admite. II. refl. (despre două elemente) a se respinge ca fiind incompatibile, contrare. (< lat. excluder)
EXCLÚS, -Ă I. adj. înlăturat, eliminat, dat afară. II. adv. inadmisibil. (< exclude)
A EXCLÚDE exclúd tranz. A da afară; a nu admite; a elimina. /<lat. excludere
EXCLÚS ~să (~și, ~se) (despre lucruri) Care nu poate avea loc; imposibil. /v. a exclude
exclude v. 1. a da afar─â dintrÔÇÖo societate; 2. a respinge, a nu admite; 3. a fi incompatibil.
*excl├║d, -cl├║s, a -cl├║de v. tr. (lat. ex-cl├║do, -cl├║dere. V. con-clud, des-chid). Da┼ş afar─â, expulsez: a exclude pe cine-va dintrÔÇÖo societate, un articul dintrÔÇÖo lege. Fig. Nu pot sta la un loc cu: bun─âtatea exclude avari╚Ťia. V. refl. Bun─âtatea ╚Öi avari╚Ťia ├«s do┼ş─â lucrur─ş care se exclud.
EXCLUDE vb. a elimina, a ├«ndep─ârta, a ├«nl─âtura, a scoate. (A ~ pe cineva dintr-o organiza╚Ťie.)
EXCLUS adj., adv. imposibil. (Rezolvarea aceasta este ~.)

Exclus dex online | sinonim

Exclus definitie

Intrare: exclude
exclude verb grupa a III-a conjugarea a X-a
eschide
eschiude
esclude verb grupa a III-a conjugarea a X-a
Intrare: exclus
exclus adjectiv
esclus
eschis