excitabil definitie

13 definiții pentru excitabil

escitabil, ~ă a vz excitabil
excitabil, ~ă a [At: PONTBRIANT, D. / V: (înv) esc~ / P: ex-ci~ / Pl: ~i, ~e / E: fr excitable, lat excitabilis] 1 (D. celule, țesuturi, organe) Care poate fi excitat (4). 2-5 (D. oameni) Care (se) excită (2, 4, 5, 13) (ușor).
EXCITÁBIL, -Ă, excitabili, -e, adj. Care poate fi (ușor) excitat. – Din fr. excitable, lat. excitabilis.
EXCITÁBIL, -Ă, excitabili, -e, adj. Care poate fi (ușor) excitat. – Din fr. excitable, lat. excitabilis.
EXCITÁBIL, -Ă, excitabili, -e, adj. Care poate fi (ușor) excitat, iritat; iritabil.
excitábil adj. m., pl. excitábili; f. excitábilă, pl. excitábile
excitábil adj. m., pl. excitábili; f. sg. excitábilă; pl. excitábile
Excitabil ≠ inexcitabil
EXCITÁBIL, -Ă adj. Care se poate excita (ușor). ♦ Iritabil. [Cf. fr. excitable].
EXCITÁBIL, -Ă adj. care poate fi excitat (ușor). ◊ iritabil. (< fr. excitable)
EXCITÁBIL ~ă (~i, ~e) Care poate fi (ușor) excitat. /<fr. excitable, lat. excitabilis
excitabil a. care poate fi excitat.
*excitábil, -ă adj. (lat. excitabilis; fr. -able). Care poate fi excitat.

excitabil dex

Intrare: excitabil
excitabil adjectiv
escitabil