Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

15 defini╚Ťii pentru excavator

escavator sn vz excavator
excavator [At: NICA, L. VAM. / V: esc~ / Pl: ~oare sn, (nob) ~i sm / E: fr excavateur] 1 sn (╚ś├«s ~ dentar) Instrument asem─ân─âtor unei sonde dentare, cu unul sau dou─â capete active ├«n form─â de lingur─â, lop─â╚Ťic─â etc., ├«nclinate. 2 sn Ma╚Öin─â de lucru autopropulsat─â, de mare capacitate, ├«ntrebuin╚Ťat─â pentru s─âpat ╚Öi ├«nc─ârcat p─âm├óntul, la diferite lucr─âri de terasament, la exploat─ârile miniere etc. 3 sm (Nob; ├«f esc~) Excavatorist.
ESCAVATÓR s. n. v. excavator.
EXCAVAT├ôR, excavatoare, s. n. Ma╚Öin─â de lucru autopropulsat─â, de mare capacitate, ├«ntrebuin╚Ťat─â pentru s─âpat ╚Öi ├«nc─ârcat p─âm├óntul, la diferite lucr─âri de terasament, ├«n exploat─ârile miniere etc. [Var.: escavat├│r s. n.] ÔÇô Din fr. excavateur, cf. rus. ekskavator.
ESCAVATÓR s. n. v. excavator.
EXCAVAT├ôR, excavatoare, s. n. Ma╚Öin─â de lucru autopropulsat─â, de mare capacitate, ├«ntrebuin╚Ťat─â pentru s─âpat ╚Öi ├«nc─ârcat p─âm├óntul, la diferite lucr─âri de terasament, ├«n exploat─ârile miniere etc. [Var.: escavat├│r s. n.] ÔÇô Din fr. excavateur, cf. rus. ekskavator.
ESCAVATÓR s. n. v. excavator.
EXCAVAT├ôR, excavatoare, s. n. (Tehn.) Ma╚Öin─â cu mare capacitate de lucru, pentru s─âpat ╚Öi ├«nc─ârcat p─âm├«ntul, ├«ntrebuin╚Ťat─â la diferite lucr─âri de terasament, la exploat─âri de cariere etc. ├Än domeniul ma╚Öinilor pentru construc╚Ťii este remarcabil excavatorul cu cupa de 35 mc ╚Öi bra╚Ť de peste 100 m, cu o ├«n─âl╚Ťime de ridicare de 28 m, care sap─â dintr-o dat─â echivalentul a 7 vagoane. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 368, 1/4. ÔÇô Variant─â: escavat├│r (V. ROM. martie 1954, 228) s. n.
excavatór s. n., pl. excavatoáre
excavatór s. n., pl. excavatoáre
ESCAVATÓR s.n. v. excavator.
EXCAVATÓR s.n. Mașină mare care sapă și încarcă pământul scos din săpătură. [Pron. ecs-ca-, var. escavator s.n. / cf. fr. excavateur, rus. ekskavator].
EXCAVATÓR s. n. mașină de lucru de mare capacitate pentru săpat și încărcat pământul. (< fr. excavateur, rus. ekskavator)
EXCAVATÓR ~oáre n. Mașină autopropulsată folosită la săparea și încărcarea solului, a zăcămintelor minerale etc. /<fr. excavateur
*excavatór n., pl. oare. Mașină de săpat în pămînt.

Excavator dex online | sinonim

Excavator definitie

Intrare: excavator
escavator
excavator substantiv neutru