Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

19 defini╚Ťii pentru excava╚Ťie

escava╚Ťie sf vz excava╚Ťie
escava╚Ťiune sf vz excava╚Ťiune
excava╚Ťie sf [At: MARIN, PR. I, 159/25 / V: ~iune, (├«nv) esc~, escava╚Ťiune / P: ex-ca~ / Pl: ~ii / E: fr excavation, lat excavatio, -onis] 1 Excavare (1). 2-3 Cavitate la suprafa╚Ťa p─âm├óntului sau ├«n ad├óncime, creat─â ├«n urma unui fenomen natural sau executat─â artificial ├«n scopul realiz─ârii unor funda╚Ťii, canale etc. Si: ad├óncitur─â, s─âp─âtur─â. 4 (Lpl) Material rezultat din excavare (1). 5 (Med) Cavitate ├«ntr-un organ. 6 (Med) Excava╚Ťie (5) anormal─â, format─â pe locul unei leziuni degenerative.
excava╚Ťiune sf vz excava╚Ťie
EXCAV├ü╚ÜIE, excava╚Ťii, s. f. 1. Groap─â, cavitate ├«n suprafa╚Ťa P─âm├óntului sau ├«n ad├óncime, creat─â ├«n urma unui fenomen natural sau executat─â artificial ├«n scopul realiz─ârii unor construc╚Ťii (funda╚Ťii, terasamente, canale, tuneluri etc.) ÔÖŽ S─âp─âtur─â. 2. (Med.) Cavitate patologic─â format─â ├«ntr-un organ. [Var.: excava╚Ťi├║ne s. f.] ÔÇô Din fr. excavation.
EXCAVA╚ÜI├ÜNE s. f. v. excava╚Ťie.
EXCAV├ü╚ÜIE, excava╚Ťii, s. f. 1. Groap─â, cavitate ├«n suprafa╚Ťa p─âm├óntului sau ├«n ad├óncime, creat─â ├«n urma unui fenomen natural sau executat─â artificial ├«n scopul realiz─ârii unor construc╚Ťii (funda╚Ťii, terasamente, canale, tuneluri etc.) ÔÖŽ S─âp─âtur─â. 2. (Med.) Cavitate patologic─â format─â ├«ntr-un organ. [Var.: excava╚Ťi├║ne s. f.] ÔÇô Din fr. excavation.
EXCAVA╚ÜI├ÜNE s. f. v. excava╚Ťie.
EXCAV├ü╚ÜIE, excava╚Ťii, s. f. (Tehn.) Groap─â, cavitate la suprafa╚Ťa p─âm├«ntului sau ├«n ad├«ncime, creat─â ├«n urma unui fenomen natural sau f─âcut─â (mai ales cu ajutorul unui excavator) pentru diferite scopuri tehnice. ÔÖŽ (Arheol.; rar) S─âp─âtur─â. (Atestat ├«n forma excava╚Ťiune) Fusesem s─â asist la-excava╚Ťiunile ce f─âcea ├«nv─â╚Ťatul archeolog... la mausoleul Artemisei. GHICA, S. 422. ÔÇô Variant─â: (├«nvechit) excava╚Ťi├║ne (pronun╚Ťat -╚Ťi-u-) s. f.
EXCAVA╚ÜI├ÜNE s. f. v. excava╚Ťie.
excav├í╚Ťie (-╚Ťi-e) s. f., art. excav├í╚Ťia (-╚Ťi-a), g.-d. art. excav├í╚Ťiei; pl. excav├í╚Ťii, art. excav├í╚Ťiile (-╚Ťi-i-)
excav├í╚Ťie s. f. (sil. -╚Ťi-e), art. excav├í╚Ťia (sil. -╚Ťi-a), g.-d. art. excav├í╚Ťiei; pl. excav├í╚Ťii, art. excav├í╚Ťiile (sil. -╚Ťi-i-)
EXCAV├ü╚ÜIE s. s─âp─âtur─â. (O ~ pentru funda╚Ťia unui bloc.)
EXCAV├ü╚ÜIE s.f. 1. Cavitate la suprafa╚Ťa sau ├«n ad├óncul p─âm├óntului format─â natural sau f─âcut─â ├«n vederea unor obiective tehnice. ÔÖŽ S─âp─âtur─â. 2. (Med.) Ad├óncitur─â anormal─â a unui organ. [Pron. ecs-ca-va-╚Ťi-e, gen. -iei. / cf. fr. excavation, rus. ekskava╚Ťiia].
EXCAV├ü╚ÜIE s. f. 1. cavitate la suprafa╚Ťa sau ├«n ad├óncul p─âm├óntului, ├«n vederea unor obiective tehnice; rezultatul excav─ârii. 2. (med.) ad├óncitur─â anormal─â a unui organ. (< fr. excavation, rus. ekskava╚Ťiia)
EXCAV├ü╚ÜIE ~i f. Groap─â ├«n scoar╚Ťa p─âm├óntului creat─â de un fenomen natural sau f─âcut─â de om ├«n diferite scopuri. [G.-D. excava╚Ťiei] /<fr. excavation, lat. excavatio, ~onis
excava╚Ťi(un)e f. 1. s─âp─âtur─â ad├ónc─â; 2. gaur─â ├«n p─âm├ónt sau ├«n piatr─â.
*excava╚Ťi├║ne f. (lat. excav├ítio, -├│nis). Ac╚Ťiunea de a scobi p─âm├«ntu. Rezultatu aceste─ş scobir─ş: cavernele-s excava╚Ťiun─ş naturale. ÔÇô ╚śi -├í╚Ťie.
EXCAVA╚ÜIE s. s─âp─âtur─â. (O ~ pentru funda╚Ťia unui bloc.)

Excava╚Ťie dex online | sinonim

Excava╚Ťie definitie

Intrare: excava╚Ťie
excava╚Ťie substantiv feminin
  • silabisire: -╚Ťi-e
excava╚Ťiune
escava╚Ťie
escava╚Ťiune