exalta definitie

16 definiții pentru exalta

esalta v vz exalta
exalta [At: NEGULICI / V: (înv) esa~ / P: egz~ / Pzi: ~alt și ~tez / E: fr exalter, lat exaltare] 1 vt A lăuda. 2 vt A slăvi. 3 vt A glorifica. 4 vt A face să devină mai puternic. 5 vt A intensifica. 6-7 vtr A (se) entuziasma (1-2). 8-9 vtr A (se) înflăcăra.
EXALTÁ, exált, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) înflăcăra peste măsură; a (se) entuziasma. 2. Tranz. (Rar) A slăvi, a proslăvi, a glorifica. [Pr.: eg-zal-] – Din fr. exalter, lat. exaltare.
EXALTÁ, exált, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) înflăcăra peste măsură; a (se) entuziasma. 2. Tranz. (Rar) A slăvi, a proslăvi, a glorifica. [Pr.: eg-zal-] – Din fr. exalter, lat. exaltare.
EXALTÁ, exált, vb. I. Tranz. 1. A aduce (pe cineva) într-o stare de exaltare, a entuziasma, a înflăcăra peste măsură. Răsunetul limbii romîne îi exaltă pe toți. CĂLINESCU, E. 141. 2. (Rar) A lăuda peste măsură, a ridica în slavă, a proslăvi. A exalta meritele cuiva.
exaltá (a ~) [x pron. gz] vb., ind. prez. 3 exáltă
exaltá vb. [x pron. gz], ind. prez. 3 sg. și pl. exáltă
exaltá vb., ind. prez. pers. 1 exalt (exaltez)
EXALTÁ vb. v. cinsti, cânta, elogia, glorifica, lăuda, mări, omagia, preamări, preaslăvi, proslăvi, slăvi, venera.
EXALTÁ vb. I. 1. tr., intr. A (se) înflăcăra, a (se) entuziasma puternic. 2. tr. (Rar) A lăuda, a ridica în slăvi. [Pron. eg-zal-, p.i. exált, 3,6 -tă. / < fr. exalter].
EXALTÁ vb. I. tr., refl. a (se) înflăcăra, a (se) entuziasma puternic. II. tr. a slăvi, a glorifica. (< fr. exalter)
A EXALTÁ exált tranz. 1) A face să se exalte; a entuziasma; a antrena; a electriza; a însufleți; a înflăcăra; a anima. 2) A trata cu exaltație; a ridica în slăvi; a glorifica; a elogia; a slăvi; a cânta. /<fr. exalter, lat. exaltare
A SE EXALTÁ mă exált intranz. A se ridica deasupra unei stări de spirit ordinare; a căpăta tot mai mult suflet, elan; a se însufleți; a se înflăcăra; a se anima; a se entuziasma; a se antrena; a se electriza. /<fr. exalter, lat. exaltare
exaltà v. 1. a ridica în slava cerului, a lăuda mult; 2. a entuziasma, a încălzi peste măsură: a exalta imaginația.
*exált și éz, a v. tr. (lat. ex-altare, a înălța, a lăuda, d. altus, înalt). Laud grozav. Fig. Aprind, turbur: unele lecturĭ exaltă imaginațiunea. V. refl. Fam. Înebunesc. – Ob. egz- (după fr.).
exalta vb. v. CINSTI. CÎNTA. ELOGIA. GLORIFICA. LĂUDA. MĂRI. OMAGIA. PREAMĂRI. PREASLĂVI. PROSLĂVI. SLĂVI. VENERA.

exalta dex

Intrare: exalta (1 exalt)
exalta 1 exalt verb grupa I conjugarea I
esalta
Intrare: exalta (1 exaltez)
exalta 1 exaltez verb grupa I conjugarea a II-a