exagerație definitie

19 definiții pentru exagerație

esagerație sf vz exagerație
esagerațiune sf vz exagerație
esagerăciune sf vz exagerație
exagerație sf [At: NEGULICI / V: (înv) esa~, esagerațiune, esagerăciune, ~iune, eza~ / Pl: ~ii / E: fr exagération, lat exageratio, -onis] (Rar) 1-3 Exagerare (1-3). 4 Intensificare. 5-9 Exagerare (5-9). 10 Exces (1).
exagerațiune sf vz exagerație
ezagerație sf vz exagerație
EXAGERÁȚIE, exagerații, s. f. (Rar) Exagerare. – Din fr. exagération, lat. exaggeratio.
EXAGERÁȚIE, exagerații, s. f. (Rar) Exagerare. – Din fr. exagération, lat. exaggeratio.
EXAGERÁȚIE, exagerații, s. f. (Neobișnuit) Exagerare. Trecînd peste exagerațiile lui... ne oprim asupra unui singur caz. IBRĂILEANU, SP. CR. 222.
exageráție (rar) (-ți-e) s. f., art. exageráția (-ți-a), g.-d. art. exageráției; pl. exageráții, art. exageráțiile (-ți-i-)
exageráție s. f. (sil. -ți-e), art. exageráția (sil. -ți-a), g.-d. art. exageráției; pl. exageráții, art. exageráțiile (sil. -ți-i-)
EXAGERÁȚIE s. v. exagerare.
ESAGERAȚIÚNE s.f. v. exagerație.
EXAGERÁȚIE s.f. (Liv.) Exagerare, întrecere a măsurii. [Gen. -iei, var. esagerațiune, exagerațiune s.f. / cf. fr. exagération, lat. exaggeratio].
EXAGERAȚIÚNE s.f. v. exagerație.
EXAGERÁȚIE s. f. exagerare. (< fr. exagération, lat. exageratio)
exagerați(un)e f. acțiunea de a exagera și rezultatul ei.
*exagerațiúne f. (lat. exaggerátio, -ónis). Acțiunea de a exagera, iperbolă: a spune c’aĭ vărsat rîurĭ de lacrimĭ e o exagerațiune. – Și -áție, dar maĭ des -áre.
exagerație s. v. EXAGERARE.

exagerație dex

Intrare: exagerație
exagerație substantiv feminin
  • silabisire: -ți-e
esagerațiune
esagerăciune
esagerație
exagerațiune
ezagerație