Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru exagera

esagera vt vz exagera
exagera [At: I. GOLESCU, C. I, 142r / V: (├«nv) esa~ / Pzi: ~rez ╚Öi (├«nv) ~ger / E: fr exagerer, lat exaggerare] 1 vt A reprezenta un fapt ├«n dimensiuni m─ârite sau mic╚Öorate fa╚Ť─â de realitate. 2 vt A deforma realitatea prin m─ârirea sau mic╚Öorarea propor╚Ťiilor unui fapt. 3-4 vtr A (se) amplifica peste m─âsur─â. 5-6 vtr (A deveni sau) a face s─â devin─â mai intens. 7-8 vtr (D. un sentiment) A (se) exalta (4). 9 vt A accentua anumite laturi sau propor╚Ťii din realitate, cu scopul de a le scoate ├«n eviden╚Ť─â. 10 vt A acorda unui element o importan╚Ť─â mai mare dec├ót merit─â ├«n realitate.
EXAGER├ü, exagerez, vb. I. Tranz. A prezenta un fapt ├«n dimensiuni m─ârite fa╚Ť─â de realitate, a da propor╚Ťii, a amplifica peste m─âsur─â; a deforma realitatea prin m─ârirea propor╚Ťiilor unui fapt. ÔÇô Din fr. exag├ęrer, lat. exaggerare.
EXAGER├ü, exagerez, vb. I. Tranz. A prezenta un fapt ├«n dimensiuni m─ârite fa╚Ť─â de realitate, a da propor╚Ťii, a amplifica peste m─âsur─â; a deforma realitatea prin m─ârirea propor╚Ťiilor unui fapt. ÔÇô Din fr. exag├ęrer, lat. exaggerare.
EXAGER├ü, exagerez, vb. I. Tranz. (Folosit ╚Öi absolut) A prezenta ceva ├«n dimensiuni m─ârite fa╚Ť─â de realitate, a da propor╚Ťii, a amplifica peste m─âsur─â. A exagerat pericolul. Ôľş Chiar dac─â Drago╚Ö ar exagera, ca to╚Ťi cei ce sufer─â greu, ╚Öi ├«nc─â durerile lui trebuie s─â fie cr├«ncene. REBREANU, R. I 97.
exagerá (a ~) vb., ind. prez. 3 exagereáză
exager├í vb., ind. prez. 1 sg. exager├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. exagere├íz─â
EXAGERÁ vb. (înv.) a asupri, (fam.) a încornora, (fig.) a încărca, a înflori, a umfla. (A ~ realitatea.)
EXAGER├ü vb. I. tr. A m─âri, a amplifica ceva peste m─âsur─â. [< fr. exag├ęrer, cf. lat. exagerare ÔÇô a ├«ngr─âm─âdi].
EXAGER├ü vb. tr. a m─âri, a amplifica ceva peste m─âsur─â. (< fr. exag├ęrer, lat. exaggerare)
A EXAGER├ü ~├ęz tranz. (fapte, realitate etc.) A denatura m─ârind propor╚Ťiile reale; a prezenta ├«n propor╚Ťii denaturate. /<fr. exag├ęrer, lat. exagerare
exagerà v. 1. a adăoga la realitatea lucrurilor; 2. a covârși măsura: a exagera luxul.
*exager├ęz v. tr. (fr. exagg├ęrer, d. lat. ex-├íggero, -├íre, a gr─âm─âdi, d. agger, gr─âmad─â, proeminen╚Ť─â). Amplific (sa┼ş ╚Öi mic╚Öorez) ├«n vorb─â realitatea, ÔÇ×fac din ╚Ť├«n╚Ťar arm─âsarÔÇŁ: omu incult, ca ╚Öi mincinosu, exagereaz─â faptele.
EXAGERA vb. (înv.) a asupri, (fam.) a încornora, (fig.) a încărca, a înflori, a umfla. (A ~ realitatea.)

Exagera dex online | sinonim

Exagera definitie

Intrare: exagera
exagera verb grupa I conjugarea a II-a
esagera