evoluționist, ~ă [At: BARCIANU / P: ~ți-o~ / Pl: ~iști, ~e / E: fr évolutionniste] 1-5 a (D. concepții, teorii) Care se referă la evoluționism (1-5) Si: evolutiv (4-8). 6-10 a Care are la bază evoluționismul (1-5). 11-15 smf Adept al evoluționismului (1-5).

EVOLUȚIONÍST, -Ă, evoluționiști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Privitor la evoluționism (1), care are la bază evoluționismul. 2. S. m. și f. Adept al evoluționismului (1). [Pr.: -ți-o-] – Din fr. évolutionniste.

EVOLUȚIONÍST, -Ă, evoluționiști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Privitor la evoluționism (1), care are la bază evoluționismul. 2. S. m. și f. Adept al evoluționismului (1). [Pr.: -ți-o-] – Din fr. évolutionniste.

EVOLUȚIONÍST, -Ă, evoluționiști, -ste, adj. Care se referă la evoluționism, care are la bază evoluționismul. Concepție evoluționistă. ▭ Se constată o concordanță caracteristică între dezvoltarea treptată a germenilor organici pînă la organismele mature și între ordinea succesivă în care apar plantele și animalele în decursul istoriei pămîntului. Și tocmai această concordanță a furnizat teoriei evoluționiste fundamentul cel mai sigur. ENGELS, A. 88. – Pronunțat: -ți-o-.

evoluționíst (-ți-o-) adj. m., s. m., pl. evoluționíști; adj. f., s. f. evoluționístă, pl. evoluționíste

evoluționíst adj. m., s. m. (sil. -ți-o-), pl. evoluționíști; f. sg. evoluționístă, pl. evoluționíste

EVOLUȚIONÍST adj., s. (BIOL.) darwinist, transformist.

EVOLUȚIONÍST, -Ă adj. Referitor la evoluționism. // s.m. și f. Adept al evoluționismului. [< fr. évolutionniste].

EVOLUȚIONÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al evoluționismului. (< fr. évolutionniste)

EVOLUȚIONÍST1 ~stă (~ști, ~ste) Care ține de evoluționism; propriu evoluționismului. Teorie ~stă. Proces ~. /<fr. évolutionniste

EVOLUȚIONÍST2 ~stă (~ști, ~ste) m. și f. Adept al evoluționismului. /<fr. évolutionniste

*evoluționíst, -ă s. și adj. Adept al evoluționizmuluĭ, al darwinizmuluĭ.

EVOLUȚIONIST adj., s. (BIOL.) transformist.