Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru evlavios

evlavios, ~oas─â [At: I. GOLESCU, C. / P: ~vi-os / V: (reg) iv~, ivavli~, vlavios, vl─âviuos / Pl: ~o╚Öi, ~oase / E: evlavie + -os] 1-2 smf, a (Persoan─â) care este cuprins─â de evlavie (1) Si: cucernic, pios, religios, (├«nv) evlavnic. 3 a (D. fizionomia, manifest─ârile, crea╚Ťiile etc. oamenilor) Care rezult─â dintr-un sentiment de evlavie (1). 4 a (D. fizionomia, manifest─ârile, crea╚Ťiile etc. oamenilor) Care exprim─â evlavie (1).
EVLAVI├ôS, -O├üS─é, evlavio╚Öi, -oase, adj. (Adesea substantivat) St─âp├ónit de evlavie; cucernic. [Pr.: -vi-os] ÔÇô Evlavie + suf. -os.
EVLAVI├ôS, -O├üS─é, evlavio╚Öi, -oase, adj. (Adesea substantivat) St─âp├ónit de evlavie; cucernic. [Pr.: -vi-os] ÔÇô Evlavie + suf. -os.
EVLAVI├ôS, -O├üS─é, evlavio╚Öi, -oase, adj. St─âp├«nit de evlavie, pios, cucernic, religios. O satir─â necru╚Ť─âtoare a papalit─â╚Ťii, a abuzurilor papale, a mijloacelor foarte pu╚Ťin evlavioase de ├«mbog─â╚Ťire a clericilor. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 339, 4/6. Din p─âcate era ╚Öi evlavios mo╚Ö Nichifor ╚Öi tare s─â mai temea s─â nu cad─â sub bl─âst─âmul preo╚Ťesc. CREANG─é, P. 110. ÔÇô Pronun╚Ťat: -vi-os.
evlaviós (e-vla-vi-os) adj. m., pl. evlavióși; f. evlavioásă, pl. evlavioáse
evlaviós adj. m. (sil. e-vla-vi-os), pl. evlavióși; f. sg. evlavioásă, pl. evlavioáse
EVLAVIÓS adj. v. credincios.
EVLAVI├ôS ~o├ís─â (~├│╚Öi, ~o├íse) Care respect─â cu stricte╚Ťe prescrip╚Ťiile religiei; cuvios; cucernic; pios; religios. [Sil. -vi-os] /evlavie + suf. ~os
evlavios a. plin de evlavie.
*evlaviós, -oásă adj. (d. evlavie). Plin de evlavie.
EVLAVIOS adj. (BIS.) credincios, cucernic, cuvios, pios, preacredincios, religios, smerit, (fran╚Ťuzism) devot, (├«nv. ╚Öi reg.) smernic, (├«nv.) blagocestiv, pietos, pravoslavnic, r├«vnitor, bine-credincios. (Om ~.)

Evlavios dex online | sinonim

Evlavios definitie

Intrare: evlavios
evlavios adjectiv
  • silabisire: e-vla-vi-os