evirație definitie

9 definiții pentru evirație

evirație sf [At: DN2 / P: ~ți-e / Pl: ~ii / E: fr éviration] (Rar) 1 Castrare. 2 Impotență precoce.
EVIRÁȚIE, evirații, s. f. (Rar) Castrare. – Din fr. éviration.
EVIRÁȚIE, evirații, s. f. (Rar) Castrare. – Din fr. éviration.
eviráție (rar) (-ți-e) s. f., art. eviráția (-ți-a), g.-d. art. eviráției; pl. eviráții, art. eviráțiile (-ți-i-)
eviráție s. f. (sil. -ți-e), art. eviráția (sil. -ți-a), g.-d. art. eviráției; pl. eviráții, art. eviráțiile (sil. -ți-i-)
EVIRÁȚIE s. v. castrare, jugănire, jugănit, scopire, scopit, sterilizare.
EVIRÁȚIE s.f. (Liv.) Evirare. ♦ Impotență precoce; emasculare. [< fr. éviration].
EVIRÁȚIE s. f. 1. evirare (1). 2. impotență precoce; emasculare. (< fr. eviration)
evirație s. v. CASTRARE. JUGĂNIRE. JUGĂNIT. SCOPIRE. SCOPIT. STERILIZARE.

evirație dex

Intrare: evirație
evirație substantiv feminin
  • silabisire: -ți-e