evhologhion definitie

15 definiții pentru evhologhion

efhológhiu sn vz evhologhion
eucolog sn vz evhologhion
eucologiu sn vz evhologhion
euholog sn vz evhologhion
euhologhion sn vz evhologhion
evhologhion sn [At: (a. 1699) BV I, 377 / V: ~logiu, ~iu, efhologhiu, euh~ (S și: eucho~), euhologhiu, eucologiu (S: euchologiu; pl: euchologii), eucolog, euholog / Pl: ~oane / E: ngr εὐχολόγιον] (Înv) Molitvenic.
evhologhiu sn vz evhologhion
evhologiu sn vz evhologhion
EVHOLÓGHION s. n. (Bis.; înv.) Molitvelnic. – Ngr. evhologion.
EVHOLÓGHION s. v. molitvelnic.
evhológhion (evhologhioáne), s. n. – Carte de rugăciuni. – Var. efhologhiu. Ngr. εὐχολογιον. Sec. XVII.
efhológhiŭ și (modern) eŭhológiŭ n. (ngr. efhológion, vgr. eŭhológion, d. eŭhé, rugăcĭune, și -lógiŭ ca la orologiŭ). Moliftelnic. – Se scrie și evhologhiŭ, dar nu se zice de cît efh-, ca și ĭeftin.
moliftélnic și (vechĭ) molitvélnic n., pl. e (vsl. molĭtvínikŭ, bg. sîrb. molitvenik). Carte care cuprinde molifte și alte rugăcĭunĭ (botezurĭ, aghezme) pe care le citește preutu în popor. – Sin. cu efhologhiŭ.
evhologhion s. v. MOLITVELNIC.
evhológhiu, evhologhii s. n. Carte bisericească de cult, care cuprinde rânduiala sfintelor taine și a ierurgiilor, precum și diferite molitve (rugăciuni) pentru anumite momente și cereri din viața credincioșilor; molitfelnic, trebnic. ♦ Imn de bucurie, de veselie și de preamărire a învierii Domnului, cuprins în această carte. [Var.: euhológhiu s. n.] – Din gr. euhologhion.

evhologhion dex

Intrare: evhologhion
evhologhion
efhologhiu
evhologhiu
eucologiu
eucolog
euholog
euhologhion
evhologiu