Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

24 defini╚Ťii pentru evacuare

evacua vt [At: PONTBRIANT, D. / P: ~cu-a / Pzi: ~uez / E: fr ├ęvacuer] 1 (Med; mai ales la forma pasiv─â; c. i. reziduuri organice) A elimina din organism Cf a defeca, a excreta, a urina, a voma. 2 (Mil; c. i. popula╚Ťia sau trupele unei ╚Ť─âri, provincii, localit─â╚Ťi etc.) A se retrage (├«n urma unei ├«nfr├óngeri). 3 (C. i. un imobil, o ├«nc─âpere etc.) A p─âr─âsi (silit de ├«mprejur─âri). 4 (C. i. o persoan─â sau un grup de persoane) A face s─â plece dintr-un loc (expus unei primejdii). 5 (Pex; c. i. persoane) A da afar─â din locuin╚Ť─â. 6 (Teh; c. i. o cantitate excesiv─â de ap─â) A ├«ndep─ârta de pe un teren, dintr-o min─â etc. 7 (Teh) A elimina gazele dintr-un cilindru al unui motor cu combustie intern─â. 8 (Teh) A elimina reziduurile dintr-un proces tehnologic.
evacuare sf [At: PONTBRIANT, D. / P: ~cu-a~ / Pl: ~u─âri / E: evacua] 1 (Med) Eliminare din corpul omenesc a unor reziduuri organice Si: evacua╚Ťie (1) Cf defecare, excre╚Ťie, urinare, vomare. 2 (Mil) P─âr─âsire a unui teritoriu de c─âtre trupele ocupate, ├«n urma unei ├«nfr├óngeri, a unui tratat etc. Si: evacua╚Ťie (2), retragere. 3 (├Äs) Spital (sau ambulan╚Ť─â) de ~ Forma╚Ťie sanitar─â unde sunt ├«ngriji╚Ťi r─âni╚Ťii ╚Öi bolnavii de pe front ├«n timp de r─âzboi. 4 P─âr─âsire impus─â de ├«mprejur─âri a unei ├«nc─âperi, a unei cl─âdiri, a unui ora╚Ö etc. 5 Scoatere a unei persoane sau a unui grup de persoane dintr-un loc expus unei primejdii. 6 (Jur) Scoatere a unei persoane dintr-o locuin╚Ť─â pe baza unei hot─âr├óri judec─âtore╚Öti sau din ordinul altei autorit─â╚Ťi. 7 (Teh) Opera╚Ťie de ├«ndep─ârtare a apelor colectate de pe un teren, dintr-o min─â etc. 8 (Teh) Faz─â din ciclul ma╚Öinilor cu ardere intern─â, ├«n care cilindrul, dup─â efectuarea lucrului mecanic de c─âtre piston, este golit de gazele de ardere. 9 (Teh) ├Ändep─ârtare a reziduurilor ├«n urma unui proces tehnologic.
EVACU├ü, evacuez, vb. I. Tranz. 1. A l─âsa liber, a goli, a p─âr─âsi ├«n mas─â un imobil, o localitate, o regiune etc.; a elibera (4). 2. A lua m─âsuri de ├«ndep─ârtare, a scoate, ├«n chip organizat, dintr-un loc ╚Öi a duce ├«n altul oameni, bunuri etc. ÔÖŽ A scoate dintr-o zon─â periculoas─â popula╚Ťia, animalele, bunurile spre a preveni distrugerea lor. 3. A elimina gazele nefolositoare din cilindrul unui motor cu ardere intern─â. ÔÖŽ A elimina reziduurile rezultate dintr-un proces tehnologic. 4. A elimina fecalele din intestine. [Pr.: -cu-a] ÔÇô Din fr. ├ęvacuer, lat. evacuare.
EVACU├üRE, evacu─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a evacua ╚Öi rezultatul ei. ÔÖŽ Faz─â din ciclul motoarelor cu ardere intern─â sau al turbinelor cu gaze, ├«n care gazele de ardere sunt evacuate din ma╚Öin─â dup─â ce au efectuat lucrul mecanic. [Pr.: -cu-a-] ÔÇô V. evacua.
EVACU├ü, evacuez, vb. I. Tranz. 1. A l─âsa liber, a goli, a p─âr─âsi ├«n mas─â un imobil, o localitate, o regiune etc.; a elibera (4). 2. A lua m─âsuri de ├«ndep─ârtare, a scoate, ├«n chip organizat, dintr-un loc ╚Öi a duce ├«n altul oameni, bunuri etc. ÔÖŽ A scoate dintr-o zon─â periculoas─â popula╚Ťia, animalele, bunurile spre a preveni distrugerea lor. 3. A elimina gazele nefolositoare din cilindrul unui motor cu ardere intern─â. ÔÖŽ A elimina reziduurile rezultate dintr-un proces tehnologic. 4. A elimina fecalele din intestine. [Pr.: -cu-a] ÔÇô Din fr. ├ęvacuer, lat. evacuare.
EVACU├üRE, evacu─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a evacua ╚Öi rezultatul ei. ÔÖŽ Faz─â din ciclul motoarelor cu ardere intern─â sau al turbinelor cu gaze, ├«n care gazele de ardere sunt evacuate din ma╚Öin─â dup─â ce au efectuat lucrul mecanic. [Pr.: -cu-a-] ÔÇô V. evacua.
EVACU├ü, evacuez, vb. I. Tranz. 1. (Cu privire la imobile, localit─â╚Ťi, regiuni) A l─âsa liber, a goli. Divizia e ├«n retragere... p├«n─â ├«n zorii zilei spitalul trebuie evacuat. CAMIL PETRESCU, U. N. 414. 2. (Impropriu, cu privire la oameni ╚Öi bunuri) A scoate, ├«n chip organizat, dintr-un loc ╚Öi a duce ├«n altul. La Odesa, unde au fost evacua╚Ťi in 1917 numero╚Öi muncitori ╚Öi solda╚Ťi rom├«ni, a luat fiin╚Ť─â un comitet de ac╚Ťiune social-democrat rom├«n, aflat sub influen╚Ťa ideologic─â a marxismului revolu╚Ťionar. LUPTA DE CLAS─é, 1953, nr. 8, 86. 3. (Tehn.) A elimina gazele dintr-un cilindru al unui motor cu ardere intern─â. 4. (Tehn.) A elimina reziduurile ├«ntr-un proces de produc╚Ťie industrial─â. 5. (Med.) A elimina fecalele din intestine, cu ajutorul unor medicamente sau tratamente locale. ÔÇô Pronun╚Ťat: -cu-a.
EVACU├üRE, evacu─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a evacua ╚Öi rezultatul ei. Din pricina inunda╚Ťiilor s-a hot─âr├«t evacuarea regiunii. Ôľş Va veni sau nu evacuarea? c─âci luptele se dau... la optzeci de kilometri dep─ârtare. CAMIL PETRESCU, U. N. 419. ÔŚŐ Spital (sau ambulan╚Ť─â) de evacuare = spital militar ├«napoia frontului, unde s├«nt adu╚Öi r─âni╚Ťii ╚Öi bolnavii evacua╚Ťi de pe front. Despre doctorul Damian se ╚Ötie ceva? Cred c─â e la Mecica, la ambulan╚Ťele de evacuare. D. ZAMFIRESCU, R. 274.
evacu├í (a ~) (-cu-a) vb., ind. prez. 3 evacue├íz─â, 1 pl. evacuß║»m (-cu-─âm); conj. prez. 3 s─â evacu├ęze (-cu-e-); ger. evacuß║ąnd (-cu-├ónd)
evacuáre (-cu-a-) s. f., g.-d. art. evacuắrii (-cu-ă-); pl. evacuắri
evacu├í vb. (sil. -cu-a), ind. prez. 1 sg. evacu├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. evacue├íz─â, 1 pl. evacu─âm (sil. -cu-─âm); conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. evacu├ęze (sil. -cu-e-); ger. evacu├ónd (sil. -cu-├ónd)
evacuáre s. f. ( sil. -cu-a-), g.-d. art. evacuării (sil. -cu-ă-); pl. evacuări
EVACU├ü vb. 1. a elibera, a goli, a libera. (A ~ o locuin╚Ť─â.) 2. a p─âr─âsi. (Au ~ ora╚Öul.) 3. v. elimina.
EVACU├üRE s. 1. eliberare, golire, liberare. (~ unei locuin╚Ťe.) 2. p─âr─âsire. (~ unui ora╚Ö.) 3. v. eliminare.
EVACU├ü vb. I. tr. 1. A goli, a l─âsa liber, a p─âr─âsi (un imobil, o localitate etc.). ÔÖŽ A da afar─â pe cineva dintr-o localitate, dintr-un loc, dintr-o locuin╚Ť─â etc. 2. A elimina, a ├«ndep─ârta (dintr-un loc ├«nchis) gaze, reziduuri, fecale etc. [Pron. -cu-a, p.i. -uez, 3,6 -ueaz─â, ger. -u├ónd. / < fr. ├ęvacuer, it., lat. evacuare].
EVACU├üRE s.f. Ac╚Ťiunea de a evacua ╚Öi rezultatul ei; evacua╚Ťie. ÔÖŽ Eliminare a con╚Ťinutului unui organ sau a unei forma╚Ťii patologice. [< evacua].
EVACU├ü vb. tr. 1. a goli, a elibera (un imobil, o localitate etc.). ÔŚŐ a da afar─â pe cineva (dintr-o locuin╚Ť─â). 2. a elimina (dintr-un loc ├«nchis) gaze, reziduuri, fecale etc. (< fr. ├ęvacuer, lat. evacuare)
EVACU├üRE s. f. 1. ac╚Ťiunea de a evacua. 2. eliminare a con╚Ťinutului unui organ sau a unei forma╚Ťii patologice. 3. faz─â din ciclul motoarelor cu ardere intern─â, sau al turbinelor cu gaze, ├«n care gazele sunt evacuate dup─â ce au efectuat lucrul mecanic; purgare. (< evacua)
A EVACU├ü ~├ęz tranz. 1) (spa╚Ťii, localit─â╚Ťi, regiuni, imobile etc.) A p─âr─âsi ├«n mas─â din necesitate sau prin ordin. 2) (r─âni╚Ťi, bolnavi etc.) A transporta din teatrul opera╚Ťiilor militare ├«n spatele frontului. 3) (trupe militare) A scoate, din motive tactice sau sub presiunea inamicului, dintr-o regiune sau dintr-o localitate de╚Ťinut─â anterior; a retrage. 4) (gaze, ap─â, reziduuri etc.) A elimina printr-o opera╚Ťie special─â. 5) (fecale) A elimina din intestine. [Sil. -cu-a] /<fr. ├ęvacuer, lat. evacuare
evacu├á v. 1. a ├«nceta de a ocupa un loc, o ╚Ťar─â: a evacua un teritoriu; 2. Med. a face s─â ias─â: a evacua umori.
*evacua╚Ťi├║ne f. (lat. evacu├ítio, -├│nis). Ac╚Ťiunea de a evacua. ÔÇô ╚śi -├í╚Ťie, dar ob. -├íre.
*evacu├ęz v. tr. (ev├ícuo, -├íre, d. vacuus, gol, de╚Öert). Med. Fac s─â ─şas─â din corp. Arm. P─âr─âsesc un loc capitul├«nd. A evacua bolnavi─ş (├«ld. a evacua locu sa┼ş spitalu de bolnav─ş) nu e zis propri┼ş.
EVACUA vb. 1. a elibera, a goli, a libera. (A ~ o locuin╚Ť─â.) 2. a p─âr─âsi. (Au ~ ora╚Öul.) 3. a elimina. (A ~ fecale, gaze.)
EVACUARE s. 1. eliberare, golire, liberare. (~ unei locuin╚Ťe.) 2. p─âr─âsire. (~ unui ora╚Ö.) 3. eliminare. (~ fecalelor.)

Evacuare dex online | sinonim

Evacuare definitie

Intrare: evacua
evacua verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -cu-a
Intrare: evacuare
evacuare substantiv feminin
  • silabisire: -cu-a-