Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

8 defini╚Ťii pentru eutocie

eutocie sf [At: DN2 / P: e-u~ / Pl: ~ii / E: fr eutocie] (Med) Na╚Ötere normal─â, f─âr─â complica╚Ťii.
EUTOC├ŹE, eutocii, s. f. Na╚Ötere normal─â, f─âr─â complica╚Ťii. [Pr.: e-u-] ÔÇô Din fr. eutocie.
EUTOC├ŹE, eutocii, s. f. Na╚Ötere normal─â, f─âr─â complica╚Ťii. [Pr.: e-u-] ÔÇô Din fr. eutocie.
eutoc├şe (e-u-) s. f., art. eutoc├şa, g.-d. art. eutoc├şei; pl. eutoc├şi, art. eutoc├şile
eutoc├şe s. f. (sil. e-u-), art. eutoc├şa, g.-d. art. eutoc├şei; pl. eutoc├şi, art. eutoc├şile
EUTOC├ŹE s.f. Na╚Ötere normal─â. [Gen. -iei. / < fr. eutocie, cf. gr. eu ÔÇô bine, tokos ÔÇô na╚Ötere].
EUTOC├ŹE s. f. na╚Ötere normal─â, f─âr─â complica╚Ťii. (< fr. eutocie, gr. eutokia)
EU- ÔÇ×bine, normal, frumos, armoniosÔÇŁ. ÔŚŐ gr. eu ÔÇ×bine, bunÔÇŁ > fr. eu-, germ. id., it. id., engl. id. > rom. eu-. Ôľí ~antie (v. -antie), s. f., concep╚Ťie a originii strobilare a florii; ~arheofite (v. arheo-, v. -fit), s. f. pl., plante ruderale sau nitrofile din neolitic; ~ascomicete (v. asco-, v. -micete), s. f. pl., grup─â din clasa ascomicetelor, cuprinz├«nd ciuperci care formeaz─â ascocarpi cu pere╚Ťii proprii; ~capnie (v. -capnie), s. f., prezen╚Ť─â a bioxidului de carbon sanguin ├«n cantit─â╚Ťi normale ├«n s├«ngele arterial; ~cefal (v. -cefal), adj., (despre insecte) prev─âzut cu un cap chitinizat, distinct de corp; ~ciclic (v. -ciclic), adj., care prezint─â un num─âr egal de piese ├«n fiecare verticil floral; ~claz (v. -claz), s. n., mineral din familia silica╚Ťilor av├«nd o compozi╚Ťie foarte apropiat─â de cea a beriliului; ~colie (v. -colie1), s. f., stare normal─â a fierii; ~coloid (v. colo-2, v. -id), s. m., substan╚Ť─â macromolecular─â cu propriet─â╚Ťi coloidale; ~crazie (v. -crazie), s. f., constitu╚Ťie fizic─â bun─â; ~croic (v. -croic), adj., (despre un organ vegetal) care prezint─â o culoare sau o pigmenta╚Ťie natural─â; ~cromocentru (v. cromo-, v. -centru), s. n., cromocentru al nucleului ├«n stare de repaus; ~cromozom (v. cromo-, v. -zom), s. m., cromozom tipic ╚Öi normal; ~dicotomie (v. dico-, v. -tomie), s. f., tip de dicotomie normal─â cu ramuri dezvoltate ╚Öi ramificate uniform; ~fenie (v. -fenie), s. f., ramur─â a geneticii care urm─âre╚Öte ameliorarea fenotipului, f─âr─â s─â ac╚Ťioneze asupra structurilor genetice; ~fonie (v. -fonie1), s. f., succesiune armonioas─â de sunete; ~forie (v. -forie), s. f., stare exagerat─â de bun─â dispozi╚Ťie, ├«nt├«lnit─â ├«n unele boli neuropsihice; ~fotic (v. -fotic), adj., 1. (Despre plancton) Aflat ├«n zona apelor cu lumin─â abundent─â. 2. (Despre stratul de ap─â) Cuprins ├«ntre suprafa╚Ť─â ╚Öi limita la care p─âtrund razele luminoase; ~fototropic (v. foto-, v. -tropic), adj., (despre frunz─â) cu lamina a╚Öezat─â perpendicular pe razele de lumin─â; ~gamie (v. -gamie), s. f., fecunda╚Ťie normal─â, tipic─â; ~genetic (v. -genetic), adj., referitor la eugenie; ~genie (v. -genie1), s. f., disciplin─â care studiaz─â ameliorarea caracterelor ereditare ale speciei umane; ~geofite (v. geo-, v. -fit), s. f. pl., geofite a c─âror perioad─â de repaus biologic se datoreaz─â lipsei de lumin─â sau c─âldur─â corespunz─âtoare; ~geogen (v. geo-, v. -gen1), adj., (despre o roc─â) u╚Öor dezagregabil; ~gna╚Ťie (v. -gna╚Ťie), s. f., ocluzie dentar─â normal─â; ~halin (v. -halin), adj., (despre organisme) care tr─âie╚Öte numai ├«n apele s─ârate; ~haploid (v. haplo-, v. -id), s. m., haploid adev─ârat ├«n ale c─ârui celule somatice se afl─â un singur set de cromozomi; ~menoree (v. meno-, v. -ree), s. f., menstrua╚Ťie normal─â; ~micete (v. -micete), s. f. pl., clas─â de ciuperci cu miceliul septat, cuprinz├«nd un num─âr mare de specii parazite pentru om ╚Öi pentru animale; ~micofite (v. mico-, v. -fit), s. f. pl., ciuperci cuprinz├«nd ficomicetele, ascomicetele, bazidiomicetele ╚Öi deuteromicetele; ~morfic (v. -morfic), adj., cu dezvoltare somatic─â normal─â; ~morfie (v. -morfie), s. f., dezvoltare armonioas─â ╚Öi normal─â a corpului omenesc; ~notozaur (~notosaur) (v. noto-1, v. -zaur), s. m., reptil─â mic─â din permian, considerat─â str─âmo╚Ö al broa╚Ötelor ╚Ťestoase, av├«nd din╚Ťi pe oasele palatine ╚Öi pe maxilare; ~osmie (v. -osmie1), s. f., stare normal─â a sim╚Ťului olfactiv; ~pareunie (v. -pareunie), s. f., ├«ndeplinire normal─â a actului sexual; ~patie (v. -patie), s. f., resemnare ├«n fa╚Ťa suferin╚Ťei; ~pepsie (v. -pepsie), s. f., digestie fiziologic─â u╚Öoar─â; ~picnoz─â (v. -picnoz─â), s. f., colorare ╚Öi spiralizare normal─â a unor cromozomi sau segmente cromozomiale; ~pnee (v. -pnee), s. f., respira╚Ťie normal─â; ~potamic (v. -potamic), adj., (despre plante) care tr─âie╚Öte ├«n ape curg─âtoare ╚Öi ├«n bazine acvatice; ~praxie (v. -praxie), s. f., capacitate de a executa mi╚Öc─âri coordonate; ~prosop (~prozop) (v. -prosop), adj., (despre un individ) a c─ârui fa╚Ť─â este mai mult lat─â dec├«t lung─â; ~ritmie (v. -ritmie), s. f., 1. Combina╚Ťie armonioas─â de linii, sunete ╚Öi mi╚Öc─âri. 2. Func╚Ťionare regulat─â a oric─ârei activit─â╚Ťi organice ritmice. 3. Ritm regulat al pulsului; ~semie (v. -semie), s. f., totalitatea simptomelor favorabile ├«n evolu╚Ťia unei boli; ~sporie (v. -sporie), s. f., dezvoltare normal─â a sporilor ├«n urma unei meioze obi╚Önuite; ~static (v. -static), adj., referitor la varia╚Ťia nivelului general al oceanelor, de origine climatic─â sau tectonic─â; ~stel (v. -stel), s. n., cilindru vegetal central cu fascicule liberolemnoase concentrice; ~stenurie (v. sten o-, v. -urie), s. f., condi╚Ťie ├«n care se elimin─â o urin─â final─â cu presiune osmotic─â normal─â; ~stil (v. -stil), s. n., colonad─â ├«n care coloanele s├«nt distan╚Ťate ├«ntre ele prin spa╚Ťii propor╚Ťionate dup─â diametrele lor; ~tanasie (v. -tanasie), s. f., 1. Moarte u╚Öoar─â, f─âr─â suferin╚Ť─â. 2. Metod─â medical─â de provocare a mor╚Ťii precoce unui bolnav incurabil. 3. Sacrificare prin procedee rapide ╚Öi nedureroase a animalelor bolnave; ~tec─â (v. -tec─â), s. f., zid al hexacoralierilor dezvoltat din centre de calcifiere distinct─â; ~tectic (v. -tectic), adj., (despre un amestec chimic) care se tope╚Öte sau se solidific─â la temperatur─â constant─â, inferioar─â punctului de topire a fiec─âruia dintre constituen╚Ťi; ~terofite (v. tero-1, v. -fit), s. f. pl., plante anuale cu flori; ~texie (v. -texie), s. f., fenomen prezentat de un amestec a c─ârui temperatur─â de fuziune constant─â este mai joas─â dec├«t aceea a altui amestec f─âcut ├«n alte propor╚Ťii; ~timie (v. -timie), s. f., dispozi╚Ťie afectiv─â normal─â; ~tocie (v. -tocie), s. f., na╚Ötere normal─â, f─âr─â complica╚Ťii; ~trof (v. -trof), adj., (despre lacuri) care con╚Ťine, ├«n cantit─â╚Ťi echilibrate, substan╚Ťe necesare biosintezei; ~trofic (v. -trofic), adj., (despre lacuri) bogat ├«n materii nutritive; ~trofie (v. -trofie), s. f., stare normal─â de nutri╚Ťie, cre╚Ötere ╚Öi dezvoltare a unui organism; ~tropic (v. -tropic), adj., (despre plante) care prezint─â fototropism negativ; ~tropie (v. -tropie), s. f., adaptare a unor flori la polenizare numai prin anumite insecte specializate; ~xerofitic (v. xero-, v. -fitic), adj., (despre plante) care prezint─â o adaptare pronun╚Ťat─â la perioadele de usc─âciune.

Eutocie dex online | sinonim

Eutocie definitie

Intrare: eutocie
eutocie substantiv feminin
  • silabisire: e-u-