Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

est-european, ~─â [At: LOVINESCU, C. VIII, 205 / Pl: ~eni, ~ene / E: est + european] 1-2 smf, a (Persoan─â) care face parte din popula╚Ťia Europei de Est. 3-4 smf, a (Om) originar din Europa de Est. 5 smp Popula╚Ťia care locuie╚Öte ├«n Europa de Est. 6-7 a Care apar╚Ťine Europei de Est sau est-europenilor (5). 8-9 a Privitor la Europa de Est sau la est-europeni (5). 10-11 a Care este specific Europei de Est sau est-europenilor (5). 12 a Care provine din Europa de Est Si: estic, oriental, r─âs─âritean.
european, ~─â [At: CHREST. ROM. 9/22 / V: (├«nv) evr~ (Pl: evropeni, ~ne) / P: e-u-ro-pean / Pl: ~eni, ~ene, (├«vr) ~i, ~e / E: fr europ├ęen] 1-2 smf Persoan─â care face parte din popula╚Ťia de baz─â a Europei sau este originar─â de acolo Si: europeu (1-2). 3-4 a Care apar╚Ťine Europei sau europenilor (1) Si: europeu (3-4), (├«nv) europenesc. 5-6 a Referitor la Europa sau europeni (1) Si: europeu (5-6), (├«nv) europenesc. 7 a Originar din Europa Si: europeu (7), europesc, (├«nv) europenesc. 8 smp Popula╚Ťia continentului Europa. 9 sfp Campionate la care particip─â ╚Ť─âri europene (3). corectat─â
europeancă sf [At: CADE / P: e-u-ro-pean-că / Pl: ~ence / E: european + -că] 1-2 Femeie originară din Europa sau care locuiește în Europa.
evropean, ~─â smf, a vz european
EUROPE├üN, -─é, europeni, -e, s. m. ╚Öi f., adj. 1. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care face parte din popula╚Ťia Europei. 2. Adj. Care apar╚Ťine Europei sau europenilor (1), privitor la Europa ori la europeni; europenesc. [Pr.: e-u-] ÔÇô Din fr. europ├ęen.
INDO-EUROPE├üN, -─é, indo-europeni, -e, adj., s. m. 1. Adj. (├Än sintagma) Limbi indo-europene (╚Öi substantivat, f. sg.) = familie de limbi reprezent├ónd continuarea unei limbi neatestate, dar reconstituit─â, ├«n esen╚Ť─â, cu ajutorul metodei comparativ-istorice. 2. S. m. (La pl.) Denumire dat─â unui grup de popula╚Ťii care tr─âiau prin milen. III ├«. H. ├«n Asia Central─â, de unde au emigrat mai t├órziu spre vest ╚Öi sud-vest; (╚Öi la sg.) persoan─â apar╚Ťin├ónd acestui grup. 3. Adj. Care apar╚Ťine limbilor indo-europene sau popula╚Ťiilor care vorbeau aceste limbi, privitor la aceste limbi. ÔÇô Din fr. indo-europ├ęen.
EUROPE├üN, -─é, europeni, -e, s. m. ╚Öi f., adj. 1. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care face parte din popula╚Ťia Europei. 2. Adj. Care apar╚Ťine Europei sau popula╚Ťiei ei, privitor la Europa sau la popula╚Ťia ei; europenesc. [Pr.: e-u-] ÔÇô Din fr. europ├ęen.
INDO-EUROPE├üN, -─é, indo-europeni, -e, adj., s. m. pl. 1. Adj. (├Än sintagma) Limbi indo-europene (╚Öi substantivat, f. sg.) = familie de limbi reprezent├ónd continuarea unei limbi neatestate ├«n texte scrise, dar reconstituit─â, ├«n esen╚Ť─â, cu ajutorul metodei comparativ-istorice. 2. S. m. pl. Denumire dat─â unui grup de popula╚Ťii care tr─âiau prin mileniul III a Cr. ├«n Asia Central─â, de unde au emigrat mai t├órziu spre vest ╚Öi sud-vest. 3. Adj. Care apar╚Ťine limbilor indo-europene sau popula╚Ťiilor care vorbeau aceste limbi, privitor la aceste limbi. ÔÇô Din fr. indoeurop├ęen.
EUROPE├üN1, -─é, europeni, -e, adj. Din Europa, referitor la Europa. Popor european. ÔÇô Pronun╚Ťat: e-u-ro-pean.
EUROPE├üN2, -─é, europeni, -e, s. m. ╚Öi f. Persoan─â care face parte din popula╚Ťia unei ╚Ť─âri din Europa. ÔÇô Pronun╚Ťat: e-u-ro-pean.
INDO-EUROPEÁN, -Ă, indo-europeni, -e, adj. (Lingv.; mai ales în expr.) Limbă indo-europeană = limbă neatestată în texte și considerată ca bază a familiilor de limbi romanice, slave, germanice, indo-iraniene etc.
est-europe├ín (est-e-u-, -pean) adj. m., s. m., pl. est-europ├ęni; adj. f., s. f. est-europe├ín─â, pl. est-europ├ęne
!europe├ín (e-u-, -pean) adj. m., s. m., pl. europ├ęni; adj. f., s. f. europe├ín─â, pl. europ├ęne
├şndo-europe├ín (-e-u-, -pean) adj. m., pl. ├şndo-europ├ęni; f. ├şndo-europe├ín─â, pl. ├şndo-europ├ęne
├şndo-europe├ín─â (limb─â) (-e-u-, -pea-) s. f., g.-d. art. ├şndo-europ├ęnei
est-europe├ín adj. Ôćĺ european
europe├ín s. m., adj. m. (sil. e-u-, -pean), pl. europ├ęni; f. sg. europe├ín─â, pl. europ├ęne
indo-europeán adj. m., s. m. european
indo-europe├ín─â (limba) s. f. (sil. -e-u-, -pea-), g.-d. art. indo-europ├ęnei
EUROPEÁN adj. (înv.) europenesc. (Probleme specific ~.)
INDO-EUROPE├üN, -─é s.m. ╚Öi f. Nume dat unui grup mare de popoare ╚Öi de limbi vorbite ├«n prezent ├«n Europa ╚Öi ├«n alte continente, reprezent├ónd continuarea unei limbi comune neatestate, dar reconstituit─â prin metoda comparativ-istoric─â. // adj. Care apar╚Ťine acestui grup etnolingvistic; referitor la acest grup. [Pron. -pean. / cf. fr. indo-europ├ęen].
EUROPE├üN, -─é I. adj., s. m. f. (locuitor) din Europa. II. adj. care apar╚Ťine Europei; referitor la comunitatea ecomonic─â ╚Öi politic─â a Europei unificate. (< fr. europ├ęen)
INDO-EUROPE├üN, -─é I. s. m. f. grup mare de popoare ╚Öi de limbi vorbite ├«n prezent ├«n Europa ╚Öi ├«n alte continente, reprezent├ónd continuarea unei limbi comune neatestate, dar reconstituit─â prin metoda comparativ-istoric─â. II. adj. referitor la aceste limbi sau la popula╚Ťiile care le vorbeau. (< fr. indo-europ├ęen)
europe├ín (europe├ín─â), adj. ÔÇô Care apar╚Ťine Europei, privitor la Europa. ÔÇô Var. (├«nv.) evropean. De la Europa (sec. XIX) ╚Öi ├«nainte de la Evropa, cu fonetism gr. (sec. XVII). ÔÇô Der. europenesc (var. evropenesc), adj. (european): europene╚Öte (var. evropene╚Öte), adv. (ca europenii).
EUROPE├üN1 ~e├ín─â (~├ęni, ~├ęne) Care apar╚Ťine Europei sau popula╚Ťiei ei; din Europa. [Sil. e-u-ro-pean] /<fr. europ├ęen
EUROPE├üN2 ~e├ín─â (~├ęni, ~├ęne) Persoan─â care face parte din popula╚Ťia de baz─â a Europei sau este originar─â din Europa. [Sil. e-u-ro-pean] /<fr. europ├ęen
Indo-european a. care apar╚Ťine Indiei ╚Öi Europei: se zice de grupul de limbi numite ╚Öi arice: sanscrita, zenda, greaca, latina, celtica, germana, slava.
*e┼şrope├ín, -─â s., pl. en─ş, ene (d. E┼şropa), ╚Öi e┼şrop├ę┼ş, -├ęe, s., pl. e─ş, ee (lat. Europaeus, vgr. Europa├«os). Locuitor din E┼şropa. Adj. Popoarele e┼şropene sa┼ş e┼şropee. (Ca adj., cu jude╚Ťean).
*indo-e┼şrope├ín, -─â s., pl. en─ş, ene, indo-e┼şrope┼ş, -├ę─şe s., pl. e─ş, e─şe ╚Öi indo-germ├ín, -─â s. Om din familia indoe┼şripe─şe, Ar (Aryas). Adj. Popoarele indo-e┼şrope─şe (V. europe┼ş). ÔÇô Aceste popoare se numesc indo-e┼şrope─şe fiind-c─â se ├«ntind din India p├«n─â la extremitatea E┼şrope─ş. Germani─ş le numesc indo-germane. Ele s├«nt: Indieni─ş (Hindu), Iranieni─ş (Per╚Öi─ş), Armeni─ş, Greci─ş, Albaneji─ş, Itali─ş (Latini─ş), Cel╚Ťi─ş, Germani─ş (German─ş, Anglo-Saxon─ş ╚Öi Scandinav─ş), Litvani─ş ╚Öi Slavi─ş.
EUROPEAN adj. (înv.) europenesc. (Probleme specific ~.)
ACADEMIA SPA╚ÜIAL─é EUROPEAN─é (A.S.E., ├«n engl. European Space Agency ÔÇô E.S.A.), organiza╚Ťie european─â creat─â ├«n 1980, cu sediul la Paris, ├«n scopul asigur─ârii ╚Öi dezvolt─ârii cooper─ârii, exclusiv pa╚Önice, ├«ntre statele europene ├«n domeniile cercet─ârii ╚Öi tehnologiei spa╚Ťiale. A.S.E. ├«╚Ťi desf─â╚Öoar─â activitatea ├«n trei centre: Noordwijk ann Zee (Olanda), Darmstadt (Germania) ╚Öi Frascati (Italia). Are 13 membri.
ASOCI├ü╚ÜIA EUROPEAN─é A LIBERULUI SCHIMB (A.E.L.S.; ├«n engl.: European Free Trade Association ÔÇô E.F.T.A.), organiza╚Ťie guvernamental─â regional─â, cu sediul la Geneva, creat─â ├«n 1960, din ini╚Ťiativa Marii Britanii, ca o contram─âsur─â fa╚Ť─â de ├«nfiin╚Ťarea Comunit─â╚Ťii Economice Europene (C.E.E.), ├«n scopul extinderii comer╚Ťului ├«ntre statele membre (Austria, Elve╚Ťia, Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Suedia ╚Öi Finlanda). Din A.E.L.S. au f─âcut parte Danemarca, Irlanda ╚Öi Marea Britanie, p├«n─â ├«n 1973 ╚Öi Portugalia, p├«n─â ├«n 1986, c├«nd s-a decis aderarea lor la C.E.E.
ASOCIA╚ÜIA INTERNA╚ÜIONAL─é DE STUDII SUD-EST EUROPENE (A.I.S.S.E.E.), organism ╚Ötiin╚Ťific neguvernamental, creat din ini╚Ťiativa Rom├óniei, ├«n 1963, cu sediul la Bucure╚Öti. Are ca scop promovarea studiilor din sud-estul european ├«n domeniul ╚Ötiin╚Ťelor umanistice. Public─â un buletin.
BANCA EUROPEAN─é DE INVESTI╚ÜII (Banque Europ├ęene dÔÇÖinvestissement/ European Investment Bank; B.E.I.), institu╚Ťie bancar─â a Comunit─â╚Ťii Economice Europene, cu sediul la Luxemburg, ├«nfiin╚Ťat─â ├«n 1958, pentru finan╚Ťarea proiectelor de dezvoltare a ╚Ť─ârilor membre, precum ╚Öi a altor ╚Ť─âri.
BANCA EUROPEAN─é PENTRU RECONSTRUC╚ÜIE ╚śI DEZVOLTARE (B.E.R.D.), institu╚Ťie financiar─â interguvernamental─â la care particip─â 39 de state, creat─â ├«n 1991, la Londra, ├«n scopul efectu─ârii de opera╚Ťiuni de credit pentru ╚Ť─ârile Europei Centrale ╚Öi de Est. Este condus─â de un consiliu al guvernatorilor, format din reprezentan╚Ťii ╚Ť─ârilor membre. Are un capital ini╚Ťial de 10 miliarde ECU (12 miliarde dolari).
C├ÄMPIA EST-EUROPEAN─é, unitate fizico-geografic─â de mari dimensiuni ├«ntre M-╚Ťii Ural, M. Barents la N ╚Öi r├«ul Emba la E, M. Caspic─â, M-╚Ťii Caucaz ╚Öi Marea Neagr─â la S ╚Öi C├«mpia Germano-polonez─â la V. Supr.: c. 4 mil. km2. Lungime max.: c. 2.600 km. L─â╚Ťime max.: c. 2.200 km. ├Än─âl╚Ťimea medie: c. 170 m. Aspectul monoton al reliefului este ├«ntrerupt de numeroase regiuni mai ├«nalte ╚Öi puternic fragmentate caracteristice Platformei Est-Europene, ├Än NE c├«mpiei se afl─â Colinele Timan, iar ├«n centru Pod. Central Rusesc (cu alt. medii de 200-300 m), Pod. Volg─âi (370 m) ╚Öi Pod. Kamei. ├Än S se g─âse╚Öte Pod. Done╚Ťului, iar ├«n SV Pod. Volhino-Podolic, cu alt. max. de 525 m. Cuprinde ├«n N c├«mpiile Pecioarei ╚Öi Dvinei de Nord, ├«n centru c├«mpiile c├«mpiile Pribaltice, Polesiei, Moscovei, Vetliug─âi ╚Öi podi╚Öurile Valdai, Smolensk ╚Öi Kamei, iar ├«n S c├«mpiile Niprului, Pontic─â, Crimeii, Done╚Ť-Don ╚Öi podi╚Öurile Volhino-Podolic ╚Öi Central-Rusesc. Drenat─â de fl. Nipru, Nistru, Don, Volga, Ural, Dvina de Vest, Pecioara ╚Ö.a. Este bogat─â ├«n z─âc─âminte de fier, polimetale, metale rare, c─ârbuni, fosfa╚Ťi, sare gem─â, s─âruri de potasiu ╚Öi petrol. Cunoscut─â ╚Öi sub numele de C├«mpia Rus─â.
C├ÄMPIA EUROPEAN─é, c├«mpie care se ├«ntinde de la Oc. Atlantic la M-╚Ťii Ural ╚Öi care cuprinde C├«mpia Francez─â ├«n V, C├«mpia Germano-Polonez─â ╚Öi C├«mpia Est-European─â.
COMUNITATE ECONOMIC─é EUROPEAN─é (Communaut├ę Economique Europ├ęene, C.E.E.) (PIA╚ÜA COMUN─é), organiza╚Ťie interna╚Ťional─â guvernamental─â, de integrare economic─â, cu sediul la Bruxelles, creat─â ├«n urma semn─ârii Tratatului de la Roma din 1957 (intrat ├«n vigoare ├«n 1958) ├«n scopul cre─ârii unei pie╚Ťe comune prin armonizarea politicilor economice ╚Öi eliminarea obstacolelor din calea liberei circula╚Ťii a persoanelor ╚Öi a capitalurilor statelor membre. Face parte, al─âturi de Comunitatea European─â a C─ârbunelui ╚Öi O╚Ťelului ╚Öi de Comunitatea European─â a Energiei Atomice, din Comunit─â╚Ťile Europene, fiecare din aceste trei organiza╚Ťii continu├«nd s─â posede o structur─â proprie, av├«nd mai multe organe principale comune (v. Comunit─â╚Ťile Europene). Membri fondatori: Belgia, Fran╚Ťa, R.F.G., Italia, Luxemburg, Olanda. Al╚Ťi membri: Danemarca, Irlanda, Marea Britanie ├«n 1973, Grecia din 1981, Spania ╚Öi Portugalia din 1986. Acorduri ├«ncheiate de C.E.E.: acord de uniune vamal─â cu A.E.L.S. (intrat ├«n vigoare ├«n 1977) ╚Öi acorduri comerciale comerciale bilaterale cu state membre A.E.L.S. (Austria, Elve╚Ťia, Islanda, Norvegia, Suedia ╚Öi Finlanda); acorduri de asociere (membru asociat) cu Turcia (1964), Malta (1971), Cipru (1972), Ceho-Slovacia, Polonia, Ungaria ├«n 1991. Rom├ónia a semnat un nou acord de cooperare economic─â cu C.E.E. ├«n 1991. Sisteme de preferin╚Ť─â generalizate adoptate de C.E.E.: ├«n 1971 pentru 91 de ╚Ť─âri ├«n curs de dezvoltare, extins ulterior la 126 de ╚Ť─âri ╚Öi 22 terit. dependente ╚Öi neautonome (├«n 1980 este adoptat un nou sistem de preferin╚Ťe generalizate pentru perioada 1981-1985). ├Än 1985 este adoptat Actul unic european care elimin─â restric╚Ťiile fiscale ╚Öi armonizeaz─â legile de func╚Ťionare a societ─â╚Ťilor anonime pentru realizarea complet─â a pie╚Ťii interne comunitare p├«n─â ├«n 1992.
COMUNITATEA EUROPEAN─é A C─éRBUNELUI ╚śI O╚ÜELULUI (C.E.C.O.), organiza╚Ťie interna╚Ťional─â guvernamental─â, cu sediul la Bruxelles, una din cele trei entit─â╚Ťi ale Comunit─â╚Ťii Europene. Fondat─â prin Tratatul de la Paris din 1951, ├«╚Öi ├«ncepe activitatea ├«n 1952, ├«n scopul form─ârii unei pie╚Ťe comune a c─ârbunelui ╚Öi a produselor siderurgice, ├«n vederea unei repartiz─âri mai judicioase a produc╚Ťiei ╚Öi a cre╚Öterii productivit─â╚Ťii muncii ├«n statele membre. Membri fondatori: Belgia, Fran╚Ťa, R.F.G., Italia, Luxemburg ╚Öi Olanda. Al╚Ťi membri: Danemarca, Irlanda ╚Öi Marea Britanie (din 1973), Grecia (din 1981, membru plin ├«n 1986), Spania ╚Öi Portugalia (din 1986).
COMUNITATEA EUROPEAN─é A ENERGIEI ATOMICE (EURATOM), organiza╚Ťie interna╚Ťional─â guvernamental─â, cu sediul la Bruxelles, una din cele trei entit─â╚Ťi ale Comunit─â╚Ťilor Europene. Fondat─â prin Tratatul separat de la Roma din 1957, ├«╚Öi ├«ncepe activitatea ├«n 1958, ├«n scopul coordon─ârii politicilor statelor membre ├«n domeniul cercet─ârii nucleare ╚Öi al cre─ârii unei pie╚Ťe comune pentru materialele ╚Öi echipamentele nucleare. Membri fondatori: Belgia, Fran╚Ťa, R.F.G., Italia, Luxemburg ╚Öi Olanda. Al╚Ťi membri: Danemarca, Irlanda ╚Öi Marea Britanie (din 1973), Grecia (din 1981, membru plin ├«n 1986), Spania ╚Öi Portugalia (din 1986).
COMUNIT─é╚ÜILE EUROPENE, sistem de organiza╚Ťii interna╚Ťionale guvernamentale, cu sediul la Bruselles, creat prin Tratatul de la Bruxelles din 1965, intrat ├«n vigoare ├«n 1967, ├«n scopul coordon─ârii activit─â╚Ťii a trei entit─â╚Ťi: Comunitatea Economic─â European─â (C.E.E.), Comunitatea European─â a C─ârbunelui ╚Öi O╚Ťelului (C.E.C.O.) ╚Öi Comunitatea European─â a Energiei Atomice (EURATOM). Tote cele trei comunit─â╚Ťi au aceia╚Öi membri ╚Öi acelea╚Öi organe principale. Membri fondatori: Belgia, Fran╚Ťa, R.F.G., Italia, Luxenburg ╚Öi Olanda. Al╚Ťi membri: Danemarca, Irlanda ╚Öi Marea Britanie (din 1973), Grecia (din 1981, membru plin ├«n 1986), Spania ╚Öi Portugalia (din 1986). Principalele organe s├«nt Comisia Comunit─â╚Ťilor Europene, Consiliul European (format din ╚Öefi de state ╚Öi de guvern), Consiliul Ministerial, Parlamentul (Vest-) European (Adunarea European─â), Curtea de Justi╚Ťie ╚Öi Curtea de Control Financiar. Alte organe comune: Banca European─â de Investi╚Ťii, Comitetul Economic ╚Öi Social, Fondul European de Cooperare Monetar─â ╚Ö.a. ├Än 1971, Consiliul Ministerial a adoptat un program privind realizarea unei uniuni economice ╚Öi monetare, ├«n vederea deplas─ârii treptate a centrelor de decizie economic─â de pe plan na╚Ťional pe plan comunitar ╚Öi a cre─ârii unui sistem monetar de flotare concertat─â.
INDO-EUROPE├üN, -─é (< fr.) adj., s. m. pl. 1. Adj. Limbi indo-europene = cea mai mare familie de limbi vorbite din lume cuprinz├ónd majoritatea limbilor din Europa ╚Öi multe din Asia, r─âsp├óndite ├«n America ╚Öi Australia, iar ca limbi secundare ├«n Africa ╚Öi Oceania. Sunt vorbite de c. jum─âtate din popula╚Ťia grobului. Reprezint─â continuarea unei limbi neatestate, dar care a fost reconstituit─â, ├«ncep├ónd din sec. 19, prin metoda comparativ-istoric─â (Fr. Bopp fiind cel care i-a stabilit principalele tr─âs─âturi). Numeroasele ei ramuri sunt grupate ├«n dou─â tipuri: kentum (greac─â, italic─â ÔÇô din principala ei reprezentant─â, latina, deriv─â ramura romanic─â actual─â ÔÇô celtic─â, germanic─â, ilir─â, toharic─â, hitit─â) ╚Öi satem (indo-iranian─â, armean─â, slav─â, baltic─â, trac─â, frigian─â). Denumirea de i.-e. (dat─â de Th. Young, ├«n 1814) este conven╚Ťional─â; ea a fost consacrat─â prin tradi╚Ťie ╚Öi s-a bazat pe extensiunea ei geografic─â. 2. S. m. pl. Denumire dat─â unui grup de popula╚Ťii care tr─âiau prin milen. 3 ├«. Hr. ├«n regiunile Asiei Centrale, de unde au emigrat mai t├órziu spre V ╚Öi SV. 3. Adj. Privitor la limbile indo-europene, care apar╚Ťine acestor limbi.
TRIBUNALUL FUNC╚ÜIEI PUBLICE A UNIUNII EUROPENE (├«n engl.: European Union Civil Service Tribunal), instan╚Ť─â specializat─â a U.E. cu sediul la Luxembourg, ├«nfiin╚Ťat─â ├«n 2004 cu rolul de a prelua o parte din atribu╚Ťiile Tribunalului de Prim─â Instan╚Ť─â ╚Öi anume cele care confer─â competen╚Ťe ├«n ceea ce prive╚Öte judecarea disputelor dintre U.E. ╚Öi func╚Ťionarii s─âi publici.
UNIUNEA EUROPEAN─é DE FOTBAL ASOCIA╚ÜIE (U.E.F.A.), organism european care dirijeaz─â fotbalul european. Este responsabil mai ales de organizarea competi╚Ťiilor intercluburi.
INDO-EUROPE├üN, -─é adj. (cf. fr. indo-europ├ęen): ├«n sintagma limb─â indo-european─â (v.).
INDO-EUROPE├üN─é s. f. (< adj. indo-european, -─â, cf. fr. indo-europ├ęenne): limb─â vorbit─â acum c├óteva mii de ani, neatestat─â ├«n texte, dar reconstituit─â, ├«n esen╚Ť─â, cu ajutorul metodei comparativ-istorice. Este considerat─â baz─â a limbilor indian─â veche (sanscrit─â ╚Öi vedic─â), greac─â veche, iranian─â, hitit─â, toharic─â, latin─â, osc─â, umbrian─â, falisc─â, venet─â, mesapic─â, slav─â comun─â, germanic─â comun─â, celt─â (celtic─â), baltic─â, armean─â, albanez─â, macedonean─â antic─â, frigian─â, trac─â ╚Öi ilir─â, care au ap─ârut ca rezultat al diferen╚Ťelor dialectale existente ├«nc─â din acea vreme ╚Öi ad├óncite ulterior prin desp─âr╚Ťirea lor din trunchiul comun (cele mai apropiate dintre aceste limbi de i.-o. sunt socotite limbile slave, deoarece au un caracter mai arhaic, mai conservator dec├ót celelalte). I se mai spune ╚Öi indo-europeana comun─â. Lingvistul german August Schleicher (1821-1868) este primul cercet─âtor care a reu╚Öit s─â determine tr─âs─âturile acestei limbi-baz─â.

European dex online | sinonim

European definitie

Intrare: european (adj.)
european 1 adj. adjectiv
  • silabisire: e-u-ro-pean
Intrare: indo-european (adj.)
european 1 adj. adjectiv
  • silabisire: e-u-ro-pean
indian 1 adj. adjectiv
  • silabisire: in-di-an
indo-european adjectiv
  • silabisire: in-do-e-u-ro-pean
Intrare: indo-european─â
indo-european─â substantiv feminin
  • silabisire: in-do-e-u-ro-pean
indian 1 adj. adjectiv
  • silabisire: in-di-an
european 1 adj. adjectiv
  • silabisire: e-u-ro-pean
Intrare: european (s.m.)
european 2 s.m. substantiv masculin admite vocativul
  • silabisire: e-u-ro-pean
evropean
Intrare: indo-european (s.m.)
european 2 s.m. substantiv masculin admite vocativul
  • silabisire: e-u-ro-pean
indo-european substantiv masculin
  • silabisire: in-do-e-u-ro-pean
indian 3 s.m. admite vocativul substantiv masculin
  • silabisire: in-di-an