eudiometru definitie

9 definiții pentru eudiometru

eudiometru sn [At: I. GOLESCU, C. / P: e-u-di-o~ / Pl: ~re / E: fr eudiomètre] Aparat alcătuit dintr-un tub de sticlă gradat, cu doi electrozi de platină, folosit la analiza volumetrică a gazelor sau la sinteza unor substanțe gazoase cu ajutorul descărcărilor electrice.
EUDIOMÉTRU, eudiometre, s. n. Aparat electric alcătuit dintr-un tub de sticlă gradat, cu doi electrozi de platină, folosit la analiza volumetrică a gazelor sau la sinteza anumitor substanțe gazoase cu ajutorul descărcărilor electrice. [Pr.: e-u-di- o-] – Din fr. eudiomètre.
EUDIOMÉTRU, eudiometre, s. n. Aparat alcătuit dintr-un tub de sticlă gradat, cu doi electrozi de platină, folosit la analiza volumetrică a gazelor sau la sinteza anumitor substanțe gazoase cu ajutorul descărcărilor electrice. [Pr.: e-u-di-o-] – Din fr. eudiomètre.
eudiométru (aparat pentru eudiometrie) (e-u-di-o-me-tru) s. n., art. eudiométrul; pl. eudiométre
eudiométru s. n. (sil. e-u-di-o-, -tru), art. eudiométrul; pl. eudiométre
EUDIOMÉTRU s.n. (Fiz.) Aparat folosit la analiza volumetrică a gazelor și la sinteza, sub influența unei descărcări electrice, a diverselor corpuri gazoase. [Pron. e-u-di-o-. / < fr. eudiomètre, cf. gr. eudia – timp frumos, metron – măsură].
EUDIOMÉTRU s. n. aparat folosit la analiza volumetrică a gazelor și la sinteza, sub influența unei descărcări electrice, a diverselor corpuri gazoase. (< fr. eudiomètre)
*eŭdiométru n., pl. e (vgr. eúdios, senin, liniștit, eudía, seninătate, liniște, și metron, măsură). Fiz. Un instrument p. analiza orĭ sinteza aeruluĭ și a altor gazurĭ: eŭdiometru cu mercur.
EUDIO- „gaz, substanțe gazoase”. ◊ gr. eudios „senin, calm” > fr. eudio-, germ. id., engl. id. > rom. eudio-. □ ~metrie (v. -metrie1), s. f., determinare a compoziției unui gaz cu ajutorul eudiometrului; ~metru (v. -metru1), s. n., aparat folosit în analiza volumetrică a gazelor și la sinteza unor substanțe gazoase, cu ajutorul descărcărilor electrice.

eudiometru dex

Intrare: eudiometru
eudiometru substantiv neutru
  • silabisire: e-u-di-o-, -tru