Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

7 defini╚Ťii pentru etrier

etrier [At: LTR2 / P: ~tri-er / Pl: ~e sn, ~i sm / E: fr ├ętrier] 1 sn Element de arm─âtur─â transversal─â care ├«nconjoar─â arm─âtura longitudinal─â la construc╚Ťiile de beton armat. 2 sm Pies─â ├«n form─â de U utilizat─â la asamblarea barelor de direc╚Ťie ale vehiculelor, ca m├óner pentru p├órghiile de ac╚Ťionare ale ├«ntrerup─âtoarelor electrice etc.
ETRI├ëR, etriere, s. n. 1. Pies─â ├«n form─â de U utilizat─â pentru asamblarea barelor de trac╚Ťiune ale vehiculelor, ca m├óner pentru p├órghiile de ac╚Ťionare ale ├«ntrerup─âtoarelor electrice etc. 2. Element de arm─âtur─â transversal─â care ├«nconjoar─â arm─âtura longitudinal─â la construc╚Ťiile de beton armat. [Pr.: -tri-er] ÔÇô Din fr. ├ętrier.
ETRI├ëR, etriere, s. n. 1. Pies─â ├«n form─â de U utilizat─â pentru asamblarea barelor de trac╚Ťiune ale vehiculelor, ca m├óner pentru p├órghiile de ac╚Ťionare ale ├«ntrerup─âtoarelor electrice etc. 2. Element de arm─âtur─â transversal─â care ├«nconjoar─â arm─âtura longitudinal─â la construc╚Ťiile de beton armat. [Pr.: -tri-er] ÔÇô Din fr. ├ętrier.
etri├ęr (e-tri-er) s. n., pl. etri├ęre
etri├ęr s. n. (sil. -tri-er), pl. etri├ęre
ETRI├ëR s.n. 1. Vergea de o╚Ťel care ├«nconjur─â la exterior arm─âtura longitudinal─â a unui element de beton armat. 2. (Mar.) Suport pe care se sprijin─â tangoanele, sc─âri╚Ťele etc. [Pron. -tri-er, pl. -re. / < fr. ├ętrier].
ETRI├ëR s. n. 1. vergea de o╚Ťel care ├«nconjur─â la exterior arm─âtura longitudinal─â a unui element de beton armat. 2. (mar.) suport pe care se sprijin─â tangoanele, sc─âri╚Ťele etc. (< fr. ├ętrier)

Etrier dex online | sinonim

Etrier definitie

Intrare: etrier
etrier substantiv neutru
  • silabisire: e-tri-er