Dicționare ale limbii române

O definiție pentru etranjer

etranjér, -ă adj. (franțuzism) ◊ „Onomastica etranjeră este din ce în ce mai bine reprezentată [...]” R.l. 25 VIII 93 p. 2 (din fr. étranger)

etranjer definitie

etranjer dex

Intrare: etranjer
etranjer