Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru etologie

etologie sf [At: BARCIANU / Pl: ? / E: fr ├ęthologie] 1 (Iuz) Mimic─â. 2 Disciplin─â care studiaz─â tradi╚Ťiile ╚Öi obiceiurile unui popor. 3 Descriere a tradi╚Ťiilor ╚Öi obiceiurilor unui popor. 4 Ramur─â a zoologiei care studiaz─â comportamentul ╚Öi modul de via╚Ť─â al animalelor.
ETOLOG├ŹE s. f. 1. Disciplin─â care are ca obiect studiul moravurilor, al obiceiurilor popoarelor. 2. Ramur─â a biologiei moderne care studiaz─â comportamentul, modul de via╚Ť─â al animalelor ╚Öi plantelor din punctul de vedere al dinamicii lor, urm─ârind interac╚Ťiunile dintre indivizi ├«n cadrul aceleia╚Öi specii sau popula╚Ťii. ÔÇô Din fr. ├ęthologie.
ETOLOG├ŹE s. f. 1. Disciplin─â care are ca obiect studiul moravurilor, al obiceiurilor popoarelor. 2. Ramur─â a biologiei moderne care studiaz─â comportamentul, modul de via╚Ť─â al animalelor ╚Öi plantelor. ÔÇô Din fr. ├ęthologie.
etolog├şe (studiul moravurilor, ramur─â a biologiei) s. f., art. etolog├şa, g.-d. etolog├şi, art. etolog├şei
etolog├şe s. f., art. etolog├şa, g.-d. etolog├şi, art. etolog├şei
ETOLOG├ŹE s.f. 1. Disciplin─â care are ca obiect studiul moravurilor, al obiceiurilor popoarelor. 2. Ramur─â a biologiei moderne care studiaz─â comportamentul, modul de via╚Ť─â al animalelor ╚Öi plantelor (hr─ânire, reproducere etc.). [Gen. -iei. / < fr. ├ęthologie, cf. gr. ethos ÔÇô morav, logos ÔÇô studiu].
ETOLOG├ŹE s. f. 1. disciplin─â av├ónd ca obiect studiul moravurilor popoarelor. 2. ╚Ötiin╚Ť─â care studiaz─â comportamentul, modul de via╚Ť─â al animalelor ╚Öi plantelor. 3. ╚Ötiin╚Ťa legilor care determin─â formarea caracterelor. (< fr. ├ęthologie)
ETOLOG├ŹE f. 1) ╚śtiin╚Ť─â care se ocup─â cu studiul moravurilor. 2) Ramur─â a zoologiei care se ocup─â cu studiul comport─ârii animalelor. /<fr. ├ęthologie
*etograf├şe sa┼ş etolog├şe f. (vgr. ├¬thos, obice─ş, mod─â, ╚Öi grafie sa┼ş logie). ╚śtiin╚Ťa obice─şurilor unu─ş popor.
etolog├şe s. f. ÔŚŐ ÔÇ×Etologia, ╚Ötiin╚Ťa comport─ârii animalelor. Un ╚Öir de studii recente aduc ├«n aten╚Ťie o ramur─â nou─â a ╚Ötiin╚Ťelor naturii, etologia ÔÇô studiul comport─ârii animalelor. Potrivit teoriilor etologice, care se revendic─â de la darwinism, orice ┬źsocietate┬╗ animalier─â prezint─â o anumit─â structur─â ierarhic─â [...]ÔÇŁ Sc. 17 VIII 79 p. 5 (din fr. ├ęthologie; DEX, DN3)
ETOLOG├ŹE (< fr. {i}; {s} gr. ethos ÔÇ×obiceiÔÇŁ + logos ÔÇ×studiuÔÇŁ) s. f. ╚śtiin╚Ť─â care studiaz─â comportamentul speciilor animale din punctul de vedere al dinamicii lor biologice, urm─ârind interac╚Ťiunile dintre indivizi ├«n cadrul aceleia╚Öi specii sau popula╚Ťii. Dup─â 1970, D. Morris, D. S. Lehrmand ╚Ö.a. au introdus analiza comportamentului componenta genetic─â, experien╚Ťa proprie a individului ├«n ├«n ontogenie, rela╚Ťiile om-animal ├«n mediul de via╚Ť─â.
ETO- ÔÇ×morav, obicei, comportamentÔÇŁ. ÔŚŐ gr. ethos ÔÇ×obicei, caracterÔÇŁ > fr. ├ętho-, germ. id., engl. id., it. eto- > rom. eto-. Ôľí ~cra╚Ťie (v. -cra╚Ťie), s. f., guvern─âm├«nt fondat numai pe principiile moralei; ~grafie (v. -grafie), s. f., descriere sistematic─â a obiceiurilor, practicilor ╚Öi uzan╚Ťelor etnice; ~gram─â (v. -gram─â), s. f., ├«nregistrare a comportamentului animalelor; ~log (v. -log), s. m. ╚Öi f., specialist ├«n etologie; ~logie (v. -logie1), s. f., 1. Disciplin─â av├«nd ca obiect studiul moravurilor popoarelor. 2. ╚śtiin╚Ť─â care studiaz─â evolu╚Ťia comportamentului ╚Öi modul de via╚Ť─â al plantelor ╚Öi animalelor. 3. ╚śtiin╚Ťa legilor care determin─â formarea caracterelor; ~mer (v. -mer), s. n., organism vegetal cu un num─âr normal de cromozomi; ~pedie (v. -pedie), s. f., ramur─â a defectologiei care studiaz─â deficien╚Ťele de conduit─â; ~pee (v. -pee), s. f., 1. Figur─â de stil care const─â ├«n personificarea unor lucruri. 2. Figur─â de compozi╚Ťie const├«nd ├«n zugr─âvirea caracterului sau a structurii psihice a unui personaj prin scrisori ori printr-o cuv├«ntare.

Etologie dex online | sinonim

Etologie definitie

Intrare: etologie
etologie substantiv feminin