etnobotanică definitie

9 definiții pentru etnobotanică

etnobotanic, ~ă [At: DN3 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr ethnobotanique] 1-2 sf (Disciplină care are drept obiect) studiul denumirilor populare ale plantelor. 3 a Care aparține etnobotanicii (1). 4 a Referitor la etnobotanică (1).
ETNOBOTÁNIC, -Ă, etnobotanici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Studiu al denumirilor populare ale plantelor. 2. Adj. De etnobotanică (1), referitor la etnobotanică (1). – Din fr. ethnobotanique.
ETNOBOTÁNIC, -Ă, etnobotanici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Studiu al denumirilor populare ale plantelor. 2. Adj. De etnobotanică (1), referitor la etnobotanică (1). – Din fr. ethnobotanique.
*etnobotánic adj. m., pl. etnobotánici; f. etnobotánică, pl. etnobotánice
etnobotánic adj. m., pl. etnobotánici; f. sg. etnobotánică, pl. etnobotánice
etnobotánică s. f., g.-d. art. etnobotánicii
ETNOBOTÁNIC, -Ă adj. Referitor la etnobotanică. [Cf. it. etnobotanico].
ETNOBOTÁNICĂ s.f. Disciplină care se ocupă cu culegerea de denumiri populare ale plantelor. ♦ Nomenclatura populară botanică. [Cf. gr. ethnos – popor, botane – plantă].
ETNOBOTÁNIC, -Ă I. adj. referitor la etnobotanică. II. s. f. ramură a etnobiologiei care studiază relațiile reciproce dintre om și mediul vegetal. (< fr. ethnobotanique)

etnobotanică dex

Intrare: etnobotanic
etnobotanic adjectiv
Intrare: etnobotanică
etnobotanică substantiv feminin