Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

19 defini╚Ťii pentru etimologie

etimologhie sf vz etimologie
etimologie sf [At: ST. LEX. 220r/19 / V: (├«nv) ~oghie / Pl: ~gii / E: fr ├ętymologie, lat etimologia cf ngr ╬Á¤ä¤ů╬╝╬┐╬╗╬┐╬│߯Ě╬▒] 1 (├Änv) Morfologie. 2 Stabilire a originii unui cuv├ónt prin explicarea evolu╚Ťiei lui fonetice ╚Öi semantice. 3 (├Äs) ~ popular─â Modificare a formei unui cuv├ónt mai pu╚Ťin cunoscut (recent intrat ├«n limb─â) prin apropierea acestuia de alte cuvinte, mai cunoscute ╚Öi asem─ân─âtoare ca form─â ╚Öi uneori ca sens. 4 (├Äs) ~ multipl─â Provenien╚Ť─â a unui cuv├ónt din dou─â sau mai multe surse diferite. 5 Etimon. 6 Ramur─â a lingvisticii care stabile╚Öte originea cuvintelor unei limbi.
ETIMOLOG├ŹE, etimologii, s. f. 1. Stabilire a originii unui cuv├ónt prin explicarea evolu╚Ťiei lui fonetice ╚Öi semantice. 2. Ramur─â a lingvisticii care studiaz─â originea cuvintelor unei limbi. ÔÖŽ (Gram.; ├«nv.) Morfologie. 3. Etimon. ÔŚŐ Etimologie multipl─â = provenien╚Ť─â a unui cuv├ónt din dou─â sau din mai multe surse diferite. Etimologie popular─â = modificare a formei sau a sensului unui cuv├ónt (recent intrat ├«n limb─â) sub influen╚Ťa unui cuv├ónt mai cunoscut cu care prezint─â asem─ân─âri de form─â ╚Öi uneori de sens. ÔÇô Din fr. ├ętymologie, lat. etymologia.
ETIMOLOG├ŹE, etimologii, s. f. 1. Stabilire a originii unui cuv├ónt prin explicarea evolu╚Ťiei lui fonetice ╚Öi semantice. 2. Ramur─â a lingvisticii care studiaz─â originea cuvintelor unei limbi. ÔÖŽ (Gram.; ├«nv.) Morfologie. 3. Etimon. ÔŚŐ Etimologie multipl─â = provenien╚Ť─â a unui cuv├ónt din dou─â sau mai multe surse diferite. Etimologie popular─â= modificarea formei unui cuv├ónt (recent intrat ├«n limb─â) sub influen╚Ťa unui cuv├ónt mai cunoscut cu care prezint─â asem─ân─âri de form─â sau uneori de sens. ÔÇô Din fr. ├ętymologie, lat. etymologia.
ETIMOLOG├ŹE, etimologii, s. f. 1. Ramur─â a lingvisticii care studiaz─â originea cuvintelor unei limbi, cu scopul de a le determina forma originar─â, ├«n╚Ťelesul primar ╚Öi evolu╚Ťia istoric─â. ÔÖŽ (├Änvechit) Parte a gramaticii care studiaz─â p─âr╚Ťile vorbirii ╚Öi modific─ârile lor; morfologie. 2. Explica╚Ťie istoric─â a sensului ╚Öi a formei unui cuv├«nt. Etimologia cuv├«ntului poate fi stabilit─â numai prin legile de dezvoltare istoric─â a sistemului fonetic. MACREA, F. 32. Numele ei [al crizantemei]... ├«nsemneaz─â floare de aur, dar realitatea e mult mai ├«nc├«nt─âtoare dec├«t aceast─â etimologie. GALACTION, O. I 325. ÔŚŐ Etimologie popular─â = modificare a formei unui cuv├«nt (de obicei recent intrat ├«n limb─â) sub influen╚Ťa unui cuv├«nt mai cunoscut cu care prezint─â asem─ân─âri de form─â ╚Öi, adesea, leg─âturi de sens. Prin etimologie popular─â ┬źlingoare┬╗ a devenit ┬źlungoare┬╗, fiind vorba de o o boal─â lung─â┬╗. Ôľş Alte derivate ├«mprumutate... au nevoie de o oarecare adaptare, care se ├«ndepline╚Öte sau pe cale de analogie, sau pe cale de etimologie popular─â. GRAUR, F. L. 115.
etimolog├şe s. f., art. etimolog├şa, g.-d. art. etimolog├şei; pl. etimolog├şi, art. etimolog├şile
etimolog├şe s. f., art. etimolog├şa, g.-d. art. etimolog├şei; pl. etimolog├şi, art. etimolog├şile
ETIMOLOG├ŹE s. (LINGV.) 1. origine. (A stabilit ~ cuv├óntului.) 2. v. etimon.
ETIMOLOG├ŹE s. v. morfologie.
ETIMOLOG├ŹE s.f. 1. Ramur─â a lingvisticii care se ocup─â cu istoria cuvintelor, stabilind originea ╚Öi evolu╚Ťia formei ╚Öi a sensului lor. 2. Explicare istoric─â a sensului ╚Öi a formei unui cuv├ónt. ÔÖŽ Etimon. ÔŚŐ Etimologie popular─â = modificare a unui cuv├ónt sub influen╚Ťa unui alt cuv├ónt mai cunoscut, cu care are asem─ân─âri ╚Öi de la care s-ar putea crede c─â deriv─â; etimologie multipl─â = explicarea originii unui cuv├ónt prin toate etimoanele probabile. [Gen. -iei. / cf. fr. ├ętymologie, lat., gr. etymologia ÔÇô studiul ├«n╚Ťelesului adev─ârat < etymos ÔÇô adev─ârat, logos ÔÇô studiu].
ETIMOLOG├ŹE s. f. 1. stabilire a originii unui cuv├ónt prin explicarea evolu╚Ťiei lui fonetice ╚Öi semantice. ÔÖŽ ~ multipl─â = explicarea originii unui cuv├ónt prin mai multe etimoane. ÔÖŽ ~ popular─â = modificare a formei unui cuv├ónt sub influen╚Ťa unui alt cuv├ónt mai cunoscut, cu care are asem─ân─âri ╚Öi de la care s-ar putea crede c─â deriv─â. 2. etimon. 3. ramur─â a lingvisticii care studiaz─â istoria cuvintelor, stabilind originea ╚Öi evolu╚Ťia formei ╚Öi a sensului lor. (< fr. ├ętymologie, lat., gr. etymologia)
ETIMOLOG├ŹE, (2) etimologii, s.f. 1. Stabilirea originii unui cuv├ónt. 2. Etimon.
ETIMOLOG├ŹE ~i f. 1) Ramur─â a lingvisticii, care se ocup─â cu studiul originii cuvintelor, stabilind evolu╚Ťia lor fonetic─â ╚Öi semantic─â. 2) Explica╚Ťie a originii unui cuv├ónt. /<fr. ├ętymologie, lat. etymologia
etimologie f. 1. derivarea unei vorbe; 2. ╚Ötiin╚Ť─â ce studiaz─â origina vorbelor spre a determina sensul cel adev─ârat; 3. partea gramaticei numit─â obi╚Önuit morfologie.
*etimolog├şe f. (vgr. etymolog├şa, d. ├ętymos, adev─ârat, curat, ╚Öi l├│gos, cuv├«nt). Originea unu─ş cuv├«nt. ╚śtiin╚Ťa care caut─â originea cuvintelor. O parte a gramatici─ş numit─â obi╚Önuit morfologie.
ETIMOLOGIE s. (LINGV.) 1. origine. (A stabilit ~ cuvîntului.) 2. (concr.) etimon. (Aceasta este ~ corectă.)
etimologie s. v. MORFOLOGIE.
ETIMOLOG├ŹE s. f. (cf. fr. ├ętymologie, lat., gr. etymologia < etymos ÔÇ×adev─âratÔÇŁ, ÔÇ×realÔÇŁ + logos ÔÇ×cuv├óntÔÇŁ, ÔÇ×╚Ötiin╚Ť─âÔÇŁ): 1. origine a unui cuv├ónt (v. ╚Öi or├şgine). 2. ramur─â complex─â a lingvisticii care se ocup─â cu originea ╚Öi cu evolu╚Ťia formal─â ╚Öi semantic─â a cuvintelor. Preocup─âri de a stabili originea cuvintelor au existat ├«nc─â din antichitate, dar ea s-a constituit ca ╚Ötiin╚Ť─â abia ├«n prima jum─âtate a secolului al XIX-lea, odat─â cu descoperirea legilor fonetice ╚Öi cu ├«ntemeierea gramaticii istorice ╚Öi comparate. Metoda principal─â de cercetare folosit─â ├«n e. este metoda istoric─â; al─âturi de aceasta este folosit─â ╚Öi metoda structuralist─â care are ├«n vedere: structura limbii, caracterul sistematic al deriv─ârii ╚Öi al morfologiei, presiunea sistemului, for╚Ťa analogiei, apartenen╚Ťa unit─â╚Ťilor lexicale la anumite c├ómpuri morfosemantice, cu alte cuvinte ├«ntregul ansamblu de rela╚Ťii fonetice, morfologice, semantice ╚Öi de alt─â natur─â, ├«n care pot intra cuvintele unei limbi. Pe aceast─â disciplin─â mixt─â se sprijin─â aproape toate celelalte discipline lingvistice, ├«n sensul c─â orice lucrare de lingvistic─â, din orice ramur─â a ╚Ötiin╚Ťei limbii, face apel direct sau indirect la ea. E. comport─â multe greut─â╚Ťi ╚Öi reclam─â o imens─â munc─â de documentare, studiul ei fiind deosebit de complicat. Problemele ei au stat ├«n aten╚Ťia multor lingvi╚Öti din ╚Ťara noastr─â, o contribu╚Ťie ├«nsemnat─â ├«n acest sens aduc├ónd B. P. Hasdeu, V. Bogrea, I.-A. Candrea, N. Dr─âganu, Sextil Pu╚Öcariu, H. Tiktin, Iorgu Iordan, Al. Graur, Gh. Iv─ânescu, N. A. Ursu, Gh. Mih─âil─â, Th. Hristea, A. Avram etc. ÔŚŐ ~ int├ęrn─â: e. al c─ârei obiect de cercetare ├«l constituie toate crea╚Ťiile lexicale interne ale unei limbi, sistemul de formare a cuvintelor (derivarea, compunerea, conversiunea). ÔŚŐ ~ ext├ęrn─â: e. al c─ârei obiect de cercetare ├«l constituie toate ├«mprumuturile lexicale ale unei limbi (neologismele). ÔŚŐ ~ popul├ír─â (atrac╚Ťie paronimic─â): modificare a formei unui cuv├ónt (de obicei recent intrat ├«n limb─â) sub influen╚Ťa altui cuv├ónt mai cunoscut, cu care se aseam─ân─â ca form─â ╚Öi de la care s-ar putea crede c─â deriv─â. Astfel: funicular a fost modificat sub influen╚Ťa lui furnic─â ╚Öi a devenit furnicular; lingoare a fost modificat sub influen╚Ťa lui lung ╚Öi a devenit lungoare (fiind vorba de o ÔÇ×boal─â lung─âÔÇŁ) etc. (v. ╚Öi atr├íc╚Ťie). Denumirea de e. popular─â i-a fost dat─â de lingvistul german E. F├Ârstemann prin termenul de Volksetimologie. A fost discutat─â de mai mul╚Ťi lingvi╚Öti rom├óni ╚Öi str─âini. ├Än lingvistica rom├óneasc─â, cel care i-a dedicat un studiu amplu ├«n lucrarea sa ÔÇ×Probleme de etimologieÔÇŁ, Bucure╚Öti, 1968, pp. 205-275, este Theodor Hristea. Acest fenomen lingvistic joac─â un rol deosebit ├«n via╚Ťa oric─ârei limbi. El se poate manifesta ├«n limba oric─ârui subiect vorbitor, ├«n orice mediu social ╚Öi explic─â cuvintele exclusiv sincronic (arat─â cum func╚Ťioneaz─â ├«n limb─â ├«n momentul interpret─ârii lor). Prin e. popular─â vorbitorii ├«ncearc─â s─â-╚Öi l─âmureasc─â anumite cuvinte, vechi sau noi, frecvente sau rare ├«n limb─â, cu sensuri neclare sau cu forme neobi╚Önuite, ├«n general pu╚Ťin cunoscute sau susceptibile de a fi interpretate prin fals─â asocia╚Ťie etimologic─â. Un rol deosebit ├«n acest fenomen ├«l au asem─ânarea formal─â (uneori ╚Öi cea semantic─â) dintre cuv├óntul care este supus e. populare (elementul indus) ╚Öi cuv├óntul care o provoac─â (elementul inductor) ╚Öi asocia╚Ťia de idei pe care o face vorbitorul ├«n leg─âtur─â cu sensurile acestora. Num─ârul e. populare este foarte mare at├ót ├«n limba rom├ón─â, c├ót ╚Öi ├«n alte limbi. Ele se pot clasifica dup─â urm─âtoarele criterii: 1. dup─â originea termenilor care vin ├«n contact (cel indus ╚Öi cel inductor): a) e. populare ├«n care termenii sunt de origini complet diferite (mult mai numeroase dec├ót cele ├«n care termenii se ├«nrudesc): rom. razie (< it. razzia) a devenit ├«n vorbirea ╚Ť─âranilor raz─â (< lat. pop. radia); fr. hebdomadaire ÔÇ×s─âpt─âm├ónalÔÇŁ (< lat. hebdomadarius) s-a transformat ├«n vorbirea oamenilor lipsi╚Ťi de cultur─â din Fran╚Ťa ├«n hebdromadaire, sub influen╚Ťa lui dromadaire ÔÇ×c─âmil─â cu o cocoa╚Ö─âÔÇŁ (< lat. dromedarius); rom. feminin (< fr. f├ęminin, lat. femininus) se pronun╚Ť─â aproape general femenin, prin atrac╚Ťia cuv├óntului femeie (< lat. familia) etc.; b) e. populare ├«n care termenii sunt ├«nrudi╚Ťi genealogic (mai rare dec├ót primele): Bonaparte a devenit ├«n vorbirea oamenilor simpli Bun─âparte, sub influen╚Ťa adjectivului bun─â (< lat. bonus, -a, -um); rom. contravenient (< fr. contrevenant, germ. Kontravenient) devine contravenit, form─â latinizat─â sub influen╚Ťa lui veni (< lat. venire); coxalgie (< fr. coxalgie) s-a transformat ├«n copsalgie, sub influen╚Ťa substantivului coaps─â (< lat. coxa); rom. incuba╚Ťie (< fr. incubation) devine incuiba╚Ťie sau ├«ncuiba╚Ťie prin asocierea sa cu substantivul cuib (< lat. cubium) ╚Öi verbele ├«ncuiba (< ├«n- + cuib + -a) ╚Öi cuib─âri (< cuibar + suf. -i); nevroz─â (< fr. nevrose) e modificat ├«n nervoz─â sub influen╚Ťa substantivului nerv (< lat. nervus); neurologie (< fr. neurologie) e deformat ├«n nervologie sub influen╚Ťa substantivului nerv (< lat. nervus); Portugalia devine Portocalia dup─â substantivul portocal─â (< ngr. portok├íli); prizonier (< fr. prisonnier) s-a transformat ├«n prinzonier sub ├«nr├óurirea lui prins (< a prinde < lat. prehendere); responsabil (< fr. responsable) este modificat la r─âspunzabil dup─â verbul a r─âspunde (< lat. respondere); estrad─â (< fr. estrade) devine strad─â sub influen╚Ťa substantivului strad─â (< ngr. str├íta, it. strada) etc. 2. dup─â rela╚Ťiile de ordin formal ╚Öi semantic care exist─â ├«ntre elementul indus ╚Öi cel inductor: a) e. populare ├«n care termenii sunt asem─ân─âtori din punct de vedere formal ╚Öi semantic (apar╚Ťin aceleia╚Öi sfere semantice) sau permit stabilirea unei leg─âturi logice ├«ntre ei. Sunt cele mai numeroase: policlinic─â este pronun╚Ťat boliclinic─â prin asociere cu termenul boli; po╚Ťiune (calmant─â) e pronun╚Ťat por╚Ťiune, sub influen╚Ťa lui por╚Ťie; dactilograf─â e pronun╚Ťat fie actilograf─â, sub influen╚Ťa substantivului acte, fie dictalograf─â, sub influen╚Ťa substantivului dictare; lapsus e rostit lipsus, datorit─â substantivului lips─â; astenie devine ostenie, sub influen╚Ťa verbului osteni; arogant a fost pronun╚Ťat aerogant, dup─â locu╚Ťiunea a-╚Öi da aere; basculant─â e rostit basculat─â datorit─â adjectivului lat─â; regional (├«n Transilvania, Cri╚Öana ╚Öi Banat) treapt─â e ├«nlocuit prin dreapt─â datorit─â paronimiei termenilor ╚Öi faptului c─â treptele sunt ÔÇ×drepteÔÇŁ etc.; b) e. populare ├«n care cei doi termeni sunt numai ├«n raporturi de natur─â formal─â (de la similitudine la omonimie), iar modificarea e incomplet─â: regional (Oltenia), borma╚Öin─â e pronun╚Ťat boierma╚Öin─â, sub influen╚Ťa lui boier; ap─â chiar─â (ÔÇ×ap─â clar─âÔÇŁ), cu chiar─â din lat. clara, a devenit ap─â chioar─â; gaz metan a devenit gaz metal; it. pomi dei Mori (ÔÇ×pommes des MauresÔÇŁ) ÔÇ×p─âtl─âgele ro╚ÖiiÔÇŁ, s-a transformat ├«n francez─â ├«n pommes dÔÇÖamour, sub influen╚Ťa lui amour; germ. Packwagen (< Pack ÔÇ×pachetÔÇŁ + Wagen ÔÇ×vagonÔÇŁ) a devenit ├«n limba rom├ón─â patvagon, sub influen╚Ťa lui pat. 3. dup─â felul ├«n care se exercit─â ac╚Ťiunea fenomenului asupra cuvintelor exist─â patru tipuri fundamentale de e. popular─â: care atinge numai forma cuv├óntului, care atinge numai sensul cuv├óntului, care atinge ╚Öi forma, ╚Öi sensul cuv├óntului, care nu atinge nici forma, nici sensul cuv├óntului (latent─â). a) E. popular─â care atinge forma cuv├óntului este cea mai frecvent─â. Este modificat─â par╚Ťial structura fonetic─â a cuv├óntului supus etimologiei (a elementului indus), ├«n partea ini╚Ťial─â sau final─â: Dimitrov este pronun╚Ťat Dumitrov, sub influen╚Ťa lui Dumitru; Fortuna este pronun╚Ťat Furtuna, sub influen╚Ťa lui furtun─â; acolad─â e pronun╚Ťat arcolad─â sub influen╚Ťa lui arc; cooperativ─â devine comparativ─â sub influen╚Ťa lui a cump─âra; ferestr─âu > fier─âstr─âu sub influen╚Ťa lui fier; fric╚Ťie > frec╚Ťie sub influen╚Ťa lui a freca; l─âca╚Ö ╚Öi l─âcui > loca╚Ö ╚Öi locui sub influen╚Ťa lui loc; p├órlog > pirlog sub influen╚Ťa lui pir; somier─â > somnier─â sub influen╚Ťa lui somn; busculad─â > brusculad─â sub influen╚Ťa lui a brusca; remunera╚Ťie > renumera╚Ťie sub influen╚Ťa lui a num─âra; p├ór─âu (p─âr─âu) > p├ór├óu sub influen╚Ťa lui r├óu; primar > primare sub influen╚Ťa lui mare; filigran > filigram sub influen╚Ťa lui gram; funebru > funegru sub influen╚Ťa lui negru; escort─â > iscurt─â sub influen╚Ťa lui scurt; l─âstun > l─âsturn sub influen╚Ťa lui turn; tramcar > tramcal sub influen╚Ťa lui cal; trandafil > trandafir sub influen╚Ťa lui fir etc. Este substituit uneori cuv├óntul supus e. populare (element indus) prin cuv├óntul care provoac─â e. popular─â (element inductor), ajung├óndu-se la omonimie: *urgior (ÔÇ×furuncul al pleoapelorÔÇŁ) a devenit urcior, *som (pe╚Öte) > somn, sfar─â (ÔÇ×fumÔÇŁ) > sfoar─â (├«n ÔÇ×a da sfoar─â-n ╚Ťar─âÔÇŁ), caritate > calitate (├«n ÔÇ×sor─â de calitateÔÇŁ), campanie > companie (├«n ÔÇ×pat de companieÔÇŁ), corvet─â (ÔÇ×nav─â de r─âzboi)ÔÇŁ > covert─â (ÔÇ×punte superioar─â la un vas maritimÔÇŁ), deportat > dep─ârtat, fac╚Ťiune > frac╚Ťiune (├«n ÔÇ×frac╚Ťiune politic─âÔÇŁ), nefroz─â (boal─â de rinichi) > nevroz─â (boal─â de nervi), prenume > pronume; ╚Ťigaie > ╚Ťigar─â (├«n ÔÇ×l├ón─â ╚Ťigar─âÔÇŁ), K├Âniggr├Ątz > C├óne-cre╚Ť, Barba-rossa > barb─â-roas─â etc. b) E. popular─â care atinge sensul cuv├óntului (schimb─â sensul originar, restr├ónge acest sens, adaug─â un nou sens, deformeaz─â sensul) este mai pu╚Ťin frecvent─â dec├ót cea care atinge forma cuv├óntului: babal├óc (ÔÇ×mo╚Öneag venerabilÔÇŁ), care era folosit ca titlu de respect, a devenit cu vremea un cuv├ónt cu sens peiorativ, complet schimbat, datorit─â asocierii lui cu bab─â; siest─â (ÔÇ×odihn─â de dup─â pr├ónzÔÇŁ) este asociat de unii vorbitori cu verbul a sta ╚Öi de aici noul sens restr├óns de ÔÇ×repaus la pat, dup─â masa principal─âÔÇŁ; a c─âpia (cu referire la oi) ÔÇ×a se ├«mboln─âvi de capieÔÇŁ s-a folosit ulterior ╚Öi cu referire la oameni, sub influen╚Ťa lui cap (cu sensul de ÔÇ×a se smintiÔÇŁ, ÔÇ×a ├«nnebuniÔÇŁ); mutual cu sensul de ÔÇ×pe ascunsÔÇŁ, leg├óndu-l de mu╚Ťe╚Öte; vindicativ (ÔÇ×r─âzbun─âtorÔÇŁ), cu sensul de ÔÇ×vindec─âtorÔÇŁ, fiind asociat cu a vindeca (├«n ÔÇ×medicamente vindicativeÔÇŁ); temerar (ÔÇ×├«ndr─âzne╚ŤÔÇŁ), cu sensul de ÔÇ×fricosÔÇŁ, ÔÇ×tem─âtorÔÇŁ, fiind sim╚Ťit ca un derivat al lui a se teme etc. c) E. popular─â care atinge forma ╚Öi sensul cuv├óntului (mai mult forma ╚Öi mai pu╚Ťin sensul, mai mult sensul ╚Öi mai pu╚Ťin forma, ambele deopotriv─â) este mai rar ├«nt├ólnit─â: epilepsie e pronun╚Ťat pedepsie, sub influen╚Ťa lui pedeaps─â ╚Öi a lui pedepsi; a f─âreca (ÔÇ×a potcoviÔÇŁ) > a fereca sau a fiereca (ÔÇ×a ├«nc─âtu╚ÖaÔÇŁ), sub influen╚Ťa lui fier; stomatologie > stomacologie sub influen╚Ťa lui stomac; expozi╚Ťie > dispozi╚Ťie; c├órd─â╚Öie (ÔÇ×tov─âr─â╚ÖieÔÇŁ) > c├órd─â╚Öie (ÔÇ×clic─âÔÇŁ), sub influen╚Ťa lui c├órd ╚Öi al locu╚Ťiunii verbale a-╚Öi b─âga ├«n c├órd (cu cineva); intreprind (ÔÇ×curajosÔÇŁ) > ├«ntreprid (ÔÇ×├«ntreprinz─âtorÔÇŁ), sub influen╚Ťa lui a ├«ntreprinde; hidos > h├ódos, sub influen╚Ťa lui h├ód etc. d) E. popular─â latent─â este o fals─â asocia╚Ťie etimologic─â; ea nu atinge nici forma, nici sensul cuv├óntului, dar stabile╚Öte false leg─âturi de ├«nrudire ├«ntre doi termeni care n-au nimic comun din punct de vedere etimologic: dar (< v. sl.) este ├«ncadrat de unii ├«n familia verbului a da (< lat.), datorit─â asem─ân─ârii formale ╚Öi faptului c─â ÔÇ×darul se d─âÔÇŁ; a depila ÔÇ×a ├«ndep─ârta p─ârul de pe pieleÔÇŁ (< fr.) este asociat adesea cu piele (< lat.) ╚Öi ├«ncadrat ├«n familia acestuia; ╚Öezlong ÔÇ×scaun lungÔÇŁ (< fr.) este legat de verbul a ╚Öedea (< lat.); perie (< v. sl.) ╚Öi peruc─â (< fr., it.) sunt asociate cu p─âr (< lat.) pentru c─â ÔÇ×sunt f─âcute din p─ârÔÇŁ; patrul─â (< germ.) este pus ├«n leg─âtur─â cu patru (< lat.); pufoaic─â (< rus.) e legat de puf (< bg.); bancher (< it., fr.) este apropiat de cuv├óntul bani; a m├óna (< lat.) e trecut ├«n familia lui m├ón─â (< lat.); a omor├« e legat de om, capi╚Öon de cap, prim─â de a primi, cezarian─â de Caesar etc. Un aspect al e. populare latente este ╚Öi asocierea stabilit─â de vorbitori ├«ntre dou─â omonime (cu aceea╚Öi e. sau cu e. diferite): ├«ntre substantivul mare (< lat. mare, -is) ╚Öi adjectivul mare (< lat. mas, maris); ├«ntre substantivul gol din terminologia sportiv─â (< engl. goal) ╚Öi adjectivul ╚Öi substantivul gol ÔÇ×vidÔÇŁ (< v. sl.); ├«ntre rasol din terminologia culinar─â (< v. sl.) ╚Öi rasol (< ras + suf. -ol) din expresia b─ârbierilor ÔÇ×a da rasolÔÇŁ; ├«ntre a pili ÔÇ×a beaÔÇŁ (< ╚Ťig. pilo) ╚Öi instrumentul pil─â (< fr.); ├«ntre r├ós (< animalul: < v. sl.) ╚Öi r├ós (< a r├óde), ├«ntre pan─â (< fr.) din expresiile ÔÇ×a fi ├«n pan─âÔÇŁ, ÔÇ×a r─âm├óne ├«n pan─âÔÇŁ ╚Öi pan─â (< lat. pinna); ├«ntre carte din ÔÇ×carte po╚Ötal─âÔÇŁ (< fr. carte) ╚Öi carte (lat. charta) etc. Unele e. populare au fost asimilate de limba literar─â: carte (ÔÇ×scrisoareÔÇŁ), ferec├í, p├ór├óu, pufoaic─â, sun─âtoare etc.; altele nu au perspective de generalizare, de╚Öi, regional, au r─âsp├óndire mare: dreapt─â (pentru treapt─â), filigram (pentru filigran), renumera╚Ťie (pentru remunera╚Ťie), somnier─â (pentru somier─â), ╚Ťigar─â ├«n ÔÇ×l├ón─â ╚Ťigar─âÔÇŁ (pentru ╚Ťigaie) etc.; altele sunt accidentale: aerogant (arogant), dispozi╚Ťie (expozi╚Ťie), lumin─âric─â (lum├ón─âric─â), telegrabnic─â (telegram─â) etc. ÔŚŐ ~ latiniz├ínt─â: explicare fantezist─â a originii unui cuv├ónt numai prin limba latin─â. Astfel, cle╚Öte ar proveni din lat. forceps (├«n realitate provine din v. sl. kl─Ľ┼íta); slujitor ar proveni din lat. servitor (├«n realitate deriv─â de la verbul sluji, din v. sl. sluziti + suf. -tor) etc. ÔŚŐ ~ mult├şpl─â: explicare a originii unui cuv├ónt prin mai multe etimoane, ╚Ťin├óndu-se seama de toate sensurile acestuia. Astfel substantivul lamp─â, cu sensul de ÔÇ×lamp─â cu uleiÔÇŁ ╚Öi cu forma lamb─â provine din neogreac─â; cu sensul de ÔÇ×lamp─â de petrolÔÇŁ ╚Öi cu forma lamp─â provine at├ót din neogreac─â, c├ót ╚Öi din german─â, francez─â, rus─â ╚Öi maghiar─â (cf. ngr. lampa < v. gr. lampas, fr. lampe, germ. Lampe, rus. lampa, magh. lampa). Majoritatea lingvi╚Ötilor rom├óni sunt de p─ârere c─â cele mai multe ├«mprumuturi neologice din limba rom├ón─â au o e. multipl─â. Aceasta se explic─â prin faptul c─â la constituirea vocabularului neologic al limbii noastre moderne au contribuit mai multe limbi: latina savant─â, neogreaca, italiana, germana, rusa ╚Öi mai ales franceza. Posibilitatea ├«mprumut─ârii multor neologisme din mai multe limbi de cultur─â ÔÇô ├«n aceea╚Öi epoc─â istoric─â sau la distan╚Ť─â ├«n timp ╚Öi ├«n spa╚Ťiu ÔÇô este confirmat─â de existen╚Ťa variantelor lexicale etimologice, nediferen╚Ťiate semantic ├«n raport cu forma acceptat─â din limba literar─â. Astfel: aghent (< rus. aghent, germ. Agent) ├«n raport cu agent (< fr. agent, it. agente); haractir (< ngr. haraktir) ╚Öi haracter (< rus. harakter), ├«n raport cu caract├ęr (< fr. caract├Ęre) ╚Öi car├ícter (< cf. lat. char├ícter, germ. Char├íkter); monet─â (< it. moneta, cf. lat. moneta), ├«n raport cu moned─â (< ngr. moneda) etc. O contribu╚Ťie important─â ├«n domeniul e. multiple a adus-o acad. Al. Graur.
ETIMO- ÔÇ×etimon, sens adev─âratÔÇŁ. ÔŚŐ gr. etymos ÔÇ×real, veritabil, adev─âratÔÇŁ > fr. ├ętymo-, germ. id., it. etimo- > rom. etimo-. Ôľí ~log (v. -log), s. m. ╚Öi f., specialist ├«n etimologie; ~logie (v. -logie1), s. f., 1. Stabilire a originii unui cuv├«nt prin explicarea evolu╚Ťiei lui fonetice ╚Öi semantice. 2. Ramur─â a lingvisticii care studiaz─â originea cuvintelor unei limbi.

Etimologie dex online | sinonim

Etimologie definitie

Intrare: etimologie
etimologie substantiv feminin
etimologhie