etilare definitie

2 intrări

14 definiții pentru etilare

etila vt [At: MDENC / Pzi: ~lez / E: etil] 1-2 A efectua o etilare (1-2).
etilare sf [At: LTR2 / Pl: ~lări / E: etil] (Chm) 1 Tratare a benzinei cu etil fluid în vederea obținerii benzinei antidetonante. 2 Introducere a unui radical etil într-o moleculă organică.
ETILÁ, etilez, vb. I. Tranz. A efectua o etilare. – Din etil.
ETILÁRE, etilări, s. f. 1. Introducere a unui radical etil într-o moleculă organică. 2. Tratare a benzinei cu etil fluid în vederea obținerii benzinei antidetonante. – V. etila.
ETILÁ, etilez, vb. I. Tranz. A efectua o etilare. – Din etil.
ETILÁRE, etilări, s. f. 1. Introducere a unui radical etil într-o moleculă organică. 2. Tratare a benzinei cu etil fluid în vederea obținerii benzinei antidetonante. – V. etila.
etilá (a ~) vb., ind. prez. 3 etileáză
etiláre s. f., g.-d. art. etilắrii; pl. etilắri
etilá vb., ind. prez. 1 sg. etiléz, 3 sg. și pl. etileáză
etiláre s. f., g.-d. art. etilării; pl. etilări
ETILÁ vb. I. tr. A efectua o etilare. [< etil].
ETILÁRE s.f. Introducere a unui radical etil într-o moleculă organică. ♦ Adăugare de etil fluid unei benzine pentru a-i îmbunătăți cifra octanică; etilație. [< etila].
ETILÁ vb. tr. a efectua o etilare. (< etil)
ETILÁRE s. f. 1. introducere a unui radical etil într-o moleculă organică; etilație. 2. tratare cu etil fluid a unei benzine, pentru a-i îmbunătăți cifra octanică. (< etila)

etilare dex

Intrare: etila
etila verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: etilare
etilare substantiv feminin