etiaj definitie

10 definiții pentru etiaj

etiaj sn [At: ALEXI, W. / P: e-ti-aj / Pl: ~e / E: fr étiage] Nivel convențional al apelor unui râu, fluviu etc. corespunzător mediei nivelurilor minime anuale dintr-o perioadă îndelungată de timp.
ETIÁJ, etiaje, s. n. Nivel de referință al unui curs de apă, stabilit pe baza nivelurilor minime anuale pe o perioadă îndelungată de observație și în raport cu care se măsoară cotele apelor. [Pr.: -ti-aj] – Din fr. étiage.
ETIÁJ, etiaje, s. n. Nivel de referință al unui curs de apă, stabilit pe baza nivelurilor minime anuale pe o perioadă îndelungată de observație și în raport cu care se măsoară cotele apelor. [Pr.: -ti-aj] – Din fr. étiage.
etiáj (-ti-aj) s. n., pl. etiáje
etiáj s. n. (sil. -ti-aj), pl. etiáje
ETIÁJ s.n. (Geol.) Cel mai scăzut nivel al unui râu, al unui lac etc. [Pron. -ti-aj. / < fr. étiage].
ETIÁJ s. n. nivel mediu al apelor unui fluviu, unui lac etc. (< fr. étiage)
etiaj n. nivelul cel mai de jos al apelor unui fluviu: lățimea Dunării la vale de Brăila, în timpul etiajului, e mai mare de o mie de metri (= fr. étiage).
*etiáj n., pl. e saŭ urĭ (fr. étiage, id.). Nivelu cel maĭ scăzut al apeĭ unuĭ rîŭ, de la care se măsoară creșterile.
canal de etiaj, (engl.= stream channel) porțiunea de canal din albia minoră a unui râu prin care scurgerea se face permanent; c.e. nu este delimitat lateral; Sin. talveg.

etiaj dex

Intrare: etiaj
etiaj substantiv neutru
  • silabisire: -ti-aj