etatizare definitie

2 intrări

22 definiții pentru etatizare

etatiza vt [At: SCRIBAN, D. / Pzi: ~zez / E: fr étatiser] 1 (C. i. bunuri mobile sau imobile, instituții etc.) A trece în administrația statului. 2 A trece în proprietatea statului Si: (rar) a naționaliza, a statiza, a socializa. 3 (Rar; c. i. o instituție particulară de învățământ) A acorda aceleași prerogative cu ale instituțiilor de stat.
etatizare sf [At: LEG. EC. PL. 218 / Pl: ~zări / E: etatiza] 1 Trecere în administrația statului. 2 Trecere în proprietatea statului. 3 Acordare a acelorași prerogative cu ale instituțiilor de stat.
ETATIZÁ, etatizez, vb. I. Tranz. A trece un bun, o întreprindere sau o proprietate particulară în proprietatea ori în administrarea statului. – Din fr. étatiser.
ETATIZÁRE, etatizări, s. f. Acțiunea de a etatiza și rezultatul ei. – V. etatiza.
ETATIZÁ, etatizez, vb. I. Tranz. A trece un bun în administrarea statului. – Din fr. étatiser.
ETATIZÁRE, etatizări, s. f. Acțiunea de a etatiza și rezultatul ei. – V. etatiza.
ETATIZÁ, etatizez, vb. I. Tranz. A trece (un bun) în proprietatea statului. V. naționaliza.
ETATIZÁRE, etatizări, s. f. Acțiunea de a etatiza. V. naționalizare.
etatizá (a ~) (a trece în proprietatea statului) vb., ind. prez. 3 etatizeáză
etatizáre (trecere în proprietatea statului) s. f., g.-d. art. etatizắrii; pl. etatizắri
etatizá vb., ind. prez. 1 sg. etatizéz, 3 sg. și pl. etatizeáză
etatizáre s. f., g.-d. art. etatizării; pl. etatizări
ETATIZÁ vb. v. naționaliza.
ETATIZÁRE s. v. naționalizare.
ETATIZÁ vb. I. tr. A trece ceva în proprietatea statului. V. naționaliza. [< fr. étatiser].
ETATIZÁRE s.f. Acțiunea de a etatiza și rezultatul ei; trecere din proprietatea particulară în proprietatea statului sau sub conducerea de stat a unor instituții, a unor întreprinderi, a unor bunuri, a unor valori etc. [< etatiza].
ETATIZÁ vb. tr. a trece (bunuri, întreprinderi) în administrarea statului. (< fr. étatiser)
A ETATIZÁ ~éz tranz. (pământuri, imobile, întreprinderi, instituții, organizații etc.) A trece din proprietate particulară în proprietete a statului; a naționaliza. /<fr. étatiser
*etatíst, -izéz, -ízm, V. stat-.
*statizéz v. tr. (d. stat). Reduc în puterea statuluĭ orĭ asimilez în drepturĭ cu așezămintele statuluĭ. – Fals et- (după fr.).
ETATIZA vb. a naționaliza, (rar) a statiza. (A ~ o întreprindere.)
ETATIZARE s. naționalizare. (~ unei uzine.)

etatizare dex

Intrare: etatiza
etatiza verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: etatizare
etatizare substantiv feminin