etapiza vt [At: DEX / Pzi: ~zez / E: etapă + -iza] 1 A stabili etape în cadrul unei discipline cu caracter istoric. 2 A împărți pe etape.

etapizat, ~ă a [At: DEX / Pl: ~ați, ~e / E: etapiza] 1-2 Care a fost împărțit în etape Cf etapiza.

ETAPIZÁ, etapizez, vb. I. Tranz. A împărți în mai multe etape. – Etapă + suf. -iza.

ETAPIZÁT, -Ă, etapizați, -te, adj. Care a fost împărțit în etape. – V. etapiza.

ETAPIZÁ, etapizez, vb. I. Tranz. A împărți în mai multe etape. – Etapă + suf. -iza.

ETAPIZÁT, -Ă, etapizați, -te, adj. Care a fost împărțit în etape. – V. etapiza.

*etapizá (a ~) (a împărți în etape) vb., ind. prez. 3 etapizeáză

etapizá vb., ind. prez. 1 sg. etapizéz, 3 sg. și pl. etapizeáză

ETAPIZÁ vb. tr. a împărți pe etape o disciplină cu caracter istoric. (< etapă + -iza)

A ETAPIZÁ ~éz tranz. A împărți în mai multe etape. /etapă + suf. ~iza

etapizá vb. I A împărți în mai multe etape ◊ „Dar a întinde șirul discuțiilor ani și ani de zile, a «etapiza» niște dezbateri care nu se dovedesc, prin ceea ce ni se arată, decât a fi sterile, este cel mai nepedagogic sistem utilizat de pedagogi.” R.l. 19 XI 70 p. 2 (din etapă + -iza; DEX-S)

etapizát, -ă adj. Împărțit pe etape ◊ „Sunt prevăzute, etapizat, lucrări [...]” Em. Radio 29 VIII 75. ◊ „Bineînțeles că această afecțiune poate fi tratată etapizat, în mai multe intervenții.” Em. Radio 20 X 87 (din etapiza)