etapizare definitie

2 intrări

14 definiții pentru etapizare

etapiza vt [At: DEX / Pzi: ~zez / E: etapă + -iza] 1 A stabili etape în cadrul unei discipline cu caracter istoric. 2 A împărți pe etape.
etapizare sf [At: DEX / Pl: ~zări / E: etapiza] 1 Stabilire a etapelor în cadrul unei discipline cu caracter istoric. 2 Împărțire pe etape.
ETAPIZÁ, etapizez, vb. I. Tranz. A împărți în mai multe etape. – Etapă + suf. -iza.
ETAPIZÁRE, etapizări, s. f. Acțiunea de a etapiza. – V. etapiza.
ETAPIZÁ, etapizez, vb. I. Tranz. A împărți în mai multe etape. – Etapă + suf. -iza.
ETAPIZÁRE, etapizări, s. f. Acțiunea de a etapiza. – V. etapiza.
*etapizá (a ~) (a împărți în etape) vb., ind. prez. 3 etapizeáză
*etapizáre (împărțire în etape) s. f., g.-d. art. etapizắrii; pl. etapizắri
etapizá vb., ind. prez. 1 sg. etapizéz, 3 sg. și pl. etapizeáză
etapizáre s. f., pl. etapizări
ETAPIZÁ vb. tr. a împărți pe etape o disciplină cu caracter istoric. (< etapă + -iza)
A ETAPIZÁ ~éz tranz. A împărți în mai multe etape. /etapă + suf. ~iza
etapizá vb. I A împărți în mai multe etape ◊ „Dar a întinde șirul discuțiilor ani și ani de zile, a «etapiza» niște dezbateri care nu se dovedesc, prin ceea ce ni se arată, decât a fi sterile, este cel mai nepedagogic sistem utilizat de pedagogi.” R.l. 19 XI 70 p. 2 (din etapă + -iza; DEX-S)
etapizáre s. f. Împărțire în mai multe etape ◊ „Au fost totodată stabilite criterii de alegere a unităților, etapizarea acțiunii [...]” Sc. 4 VII 69 p. 5 (din etapiza)

etapizare dex

Intrare: etapiza
etapiza verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: etapizare
etapizare substantiv feminin