Dicționare ale limbii române

8 definiții pentru etambou

etambou sn [At: CADE / Pl: ~ri / E: fr étambot] 1 Element de rezistență al scheletului unei nave, amplasat la pupă și care susține cârma. 2 (Îs) Tub ~ Tub montat la pupa navei, prin care trece axul elicei. 3 Element de rezistență din scheletul unui avion, situat la extremitatea din spate a fuzelajului.
ETAMBÓU, etambouri, s. n. 1. Element de rezistență al scheletului unei nave, amplasat la pupă și care susține cârma. ◊ Tub etambou = tub montat la pupa navei, prin care trece axul elicei. 2. Element de rezistență din scheletul unui avion, situat la extremitatea din spate a fuzelajului. – Din fr. étambot.
ETAMBÓU, etambouri, s. n. 1. Element de rezistență al scheletului unei nave, amplasat la pupă și care susține cârma. ◊ Tub etambou = tub montat la pupa navei, prin care trece axul elicei. 2. Element de rezistență din scheletul unui avion, situat la extremitatea din spate a fuzelajului. – Din fr. étambot.
etambóu s. n., art. etambóul; pl. etambóuri
etambóu s. n., art. etambóul; pl. etambóuri
ETAMBÓU s.n. Piesă de rezistență din scheletul unei nave, situată la pupă. ♦ Piesă de rezistență din scheletul unui avion, situată la extremitatea din spate a fuzelajului. [< fr. étambot].
ETAMBÓU s. n. 1. piesă de rezistență din osatura unei nave, situată la pupă. 2. piesă de rezistență din scheletul unui avion, la extremitatea din spate a fuzelajului. (< fr. étambot)
ETAMBOU ax de fixare al derivei.

etambou definitie

etambou dex

Intrare: etambou
etambou substantiv neutru