estru2 sn [At: DER / S și: oestru, oestrus / E: fr oestrus] 1 (Fzl) Perioadă a ciclului menstrual la femelele mamiferelor, în care mucoasa uterului permite fixarea oului fecundat. 2 Perioadă a rutului la animale. 3 (Fig) Dorință. 4 (Fig) Pornire avântată.

estru1 sm [At: DN3 / S și: oestru / Pl: eștri / E: fr oestre] (Zlg) Insectă de mărimea unei albine, ale cărei larve trăiesc ca parazite pe diferite animale Si: (pop) streche (1).

ÉSTRU, estre, s. n. Fază a ciclului sexual la femelele mamifere, în care mucoasa uterului permite fixarea oului fecundat. – Din fr. oestre.

ÉSTRU, estre, s. n. Perioadă a ciclului sexual la femelele mamifere, în care mucoasa uterului permite fixarea oului fecundat. – Din fr. oestre.

éstru s. n., art. éstrul; pl. éstre

éstru s. n., art. éstrul; pl. éstre

ÉSTRU s.m. (zool.) insectă de mărimea unei albine, ale cărei larve trăiesc ca parazite pe diferite animale; (pop.) streche. // s.n. 1. fază a ciclului sexual la mamifere, în care are loc expulzarea ovulului matur din ovar. 2. perioadă a rutului la animale. 3. (fig.) dorință, capriciu, pornire avântată. // (în forma estro-) element prim de compunere savantă cu semnificația „excitație”, „incitație”, „rut”. [pl. (s.m.) eștri, (s.n.) estre. scris și oestru. / cf. fr. oestrus, it. estro, lat. oestrum < gr. oistros – tăun]

ÉSTRU2 s. n. fază a ciclului sexual la mamifere în care mucoasa uterului permite fixarea ovulului fecundat. (< fr. oestrus, gr. oistros)

ÉSTRU1 s. m. muscă parazitară a oilor; strechea oilor. (< fr. oestre, lat. oestrus, gr. oistros)