estradistic, ~ă a [At: DCR / Pl: ~ici, ~ice / E: estradă + -istic] 1-3 Care se referă la estradă (2, 3, 5) Si: (rar) estradist (1-3). 4-6 Specific estradei (2, 3, 5) Si: (rar) estradist (4-6). 7-9 Care aparține estradei (2, 3, 5) Si: (rar) estradist (7-9). 10-12 Care provine de la estradă (2, 3, 5) Si: (rar) estradist (10-12).

ESTRADÍSTIC, -Ă, estradistici, -ce, adj. Care aparține estradei (2), referitor la estradă (2), de estradă. – Estradă + suf. -istic.

ESTRADÍSTIC, -Ă, estradistici, -ce, adj. Care aparține estradei (2), referitor la estradă (2), de estradă. – Estradă + suf. -istic.

estradístic adj. m., pl. estradístici; f. sg. estradístică, pl. estradístice

estradístic, -ă adj. Care aparține estradei ◊ „Aparițiile ușor estradistice au vitregit darurile comice ale actorilor.” Sc. 30 V 63 p. 2. ◊ „D. S., cântăreț onorabil, e pus să exceleze într-un rol de nuanță actoricească iar N. F., actriță de dramă, e dirijată spre o falsă exuberanță estradistică.” Sc.tin. 18 I 71 p. 2. ◊ „El a provocat un spectacol de formulă apăsat atractivă, uneori estradistică.” R.lit. 17 I 85 p. 16; v. și Sc. 31 VIII 66 p. 4 (din estradă + -istic; DEX-S)