Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

14 defini╚Ťii pentru eston

eston, ~─â [At: BARCIANU / Pl: ~i, ~e / E: Estonia] 1-2 smf, a (Persoan─â) care face parte din popula╚Ťia Estoniei Si: estonian (1-2). 3-4 smf, a (Om) originar din Estonia Si: estonian (3-4). 5 smp Popula╚Ťia care locuie╚Öte ├«n Estonia Si: estonian (5) 6 a Care apar╚Ťine Estoniei Si: estonian (6). 7 a Care apar╚Ťine estonilor (5) Si: estonian (7). 8 a Privitor la Estonia Si: estonian (8). 9 a Privitor la estoni (5) Si: estonian (9). 10 a Care este specific Estoniei Si: estonian (10). 11 a Care este specific estonilor (5) Si: estonian (11). 12 a Care provine din Estonia Si: estonian (12). 13 sf Limba vorbit─â de estoni (5) Si: estonian (13).
EST├ôN, -─é, estoni, -e, s. m. ╚Öi f., adj. 1. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care face parte din popula╚Ťia Estoniei sau este originar─â de acolo; estonian. 2. Adj. Care apar╚Ťine Estoniei sau estonienilor (1), privitor la Estonia ori la estonieni. ÔÖŽ (Substantivat, f.) Limba eston─â. ÔÇô Din (n. pr.) Estonia (derivat regresiv).
EST├ôN, -─é, estoni, -e, s. m. ╚Öi f., adj. 1. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care face parte din popula╚Ťia de baz─â a Estoniei sau este originar─â de acolo; estonian. 2. Adj. Care apar╚Ťine Estoniei sau popula╚Ťiei ei, privitor la Estonia sau la popula╚Ťia ei. ÔÖŽ (Substantivat, f.) Limba eston─â. ÔÇô Din Estonia (n. pr.) (derivat regresiv).
EST├ôN, -─é, estoni, -e, s. m. ╚Öi f. Persoan─â care face parte din popula╚Ťia de baz─â a R.S.S. Estone sau care este originar─â din aceast─â ╚Ťar─â.
est├│n adj. m., s. m., pl. est├│ni; adj. f., s. f. est├│n─â, pl. est├│ne
est├│n─â (limb─â) s. f., g.-d. art. est├│nei
est├│n s. m., adj. m., pl. est├│ni; f. sg. est├│n─â, g.-d. art. est├│nei, pl. est├│ne
est├│n─â s. f. (limba), g.-d. art. est├│nei
ESTÓN s., adj. v. estonian.
ESTÓNĂ s. f. limba estoniană. (după fr. estonien)
EST├ôN1 ~─â (~i, ~e) Care apar╚Ťine Estoniei sau popula╚Ťiei ei; din Estonia. /Din Estonia n. pr.
EST├ôN2 ~─â (~i, ~e) m. ╚Öi f. Persoan─â care face parte din popula╚Ťia de baz─â a Estoniei sau este originar─â din Estonia. /Din Estonia n. pr.
ESTON s., adj. estonian.
EST├ôN─é s. f. (derivat regresiv din Estonia): limb─â ugro-finic─â european─â, vorbit─â de estoni, locuitori ai Estoniei. A fost puternic influen╚Ťat─â de limba german─â ╚Öi de limba rus─â, datorit─â domina╚Ťiei celor dou─â mari puteri imperiale europene. Cele mai vechi texte estone dateaz─â din secolul al XIII-lea. Limba literar─â eston─â a ap─ârut ├«n secolul al XVII-lea, pe baza unei bogate literaturi. Ea s-a format ├«ns─â definitiv la ├«nceputul secolului al XIX-lea. Principalele tr─âs─âturi ale limbii estone sunt dou─â: alternan╚Ťele vocalice, care deosebesc formele unuia ╚Öi aceluia╚Öi cuv├ónt, dup─â lungimea ╚Öi calitatea sunetelor din r─âd─âcin─â, ╚Öi compunerea cuvintelor, ca principal mijloc de ├«mbog─â╚Ťire a vocabularului.

Eston dex online | sinonim

Eston definitie

Intrare: eston (s.m.)
eston admite vocativul substantiv masculin
Intrare: eston (adj.)
eston admite vocativul adjectiv