Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru estiva╚Ťie

estiva╚Ťie sf [At: ENC. ROM. III, 664 / V: (├«nv) ~iune / Pl: ~ii / E: fr estivation] 1 (Bot) Preflora╚Ťie. 2 (Fzl) Stare de via╚Ť─â latent─â prin care trec vara unele animale din regiuni calde ╚Öi secetoase.
estiva╚Ťiune sf vz estiva╚Ťie
ESTIV├ü╚ÜIE, estiva╚Ťii, s. f. Stare de via╚Ť─â latent─â prin care trec vara unele animale din regiuni calde ╚Öi secetoase. ÔÇô Din fr. estivation.
ESTIV├ü╚ÜIE, estiva╚Ťii, s. f. Stare de via╚Ť─â latent─â prin care trec vara unele animale din regiuni calde ╚Öi secetoase. ÔÇô Din fr. estivation.
estiv├í╚Ťie (-╚Ťi-e) s. f., art. estiv├í╚Ťia (-╚Ťi-a), g.-d. art. estiv├í╚Ťiei; pl. estiv├í╚Ťii, art. estiv├í╚Ťiile (-╚Ťi-i-)
estiv├í╚Ťie s. f. (sil. -╚Ťi-e), art. estiv├í╚Ťia (sil. -╚Ťi-a), g.-d. art. estiv├í╚Ťiei; pl. estiv├í╚Ťii, art. estiv├í╚Ťiile (sil. -╚Ťi-i-)
ESTIV├ü╚ÜIE s.f. (Biol.) 1. Stare de amor╚Ťeal─â ├«n care tr─âiesc vara unele animale. 2. Dispozi╚Ťie a frunzelor ├«n mugure. [< fr. estivation, it. estivazione].
ESTIV├ü╚ÜIE s. f. 1. stare de inactivitate, cu un metabolism redus, vara, specific─â unor animale. 2. preflora╚Ťie. (< fr. estivation)
ESTIV├ü╚ÜIE Ôëá hibernare, hiberna╚Ťie.

Estiva╚Ťie dex online | sinonim

Estiva╚Ťie definitie

Intrare: estiva╚Ťie
estiva╚Ťie substantiv feminin
  • silabisire: -╚Ťi-e
estiva╚Ťiune