Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

36 defini╚Ťii pentru est

est sns [At: AMFILOHIE, G. 2/6 / E: fr est, it est] 1 Unul dintre cele patru puncte cardinale, opus vestului, care se afl─â ├«n direc╚Ťia ├«n care r─âsare Soarele. 2 Orient. 3 Loc pe orizont unde r─âsare Soarele. 4 (Pex) Regiune situat─â spre est (1) Si: r─âs─ârit1, (pop) soare-r─âsare.
est-european, ~─â [At: LOVINESCU, C. VIII, 205 / Pl: ~eni, ~ene / E: est + european] 1-2 smf, a (Persoan─â) care face parte din popula╚Ťia Europei de Est. 3-4 smf, a (Om) originar din Europa de Est. 5 smp Popula╚Ťia care locuie╚Öte ├«n Europa de Est. 6-7 a Care apar╚Ťine Europei de Est sau est-europenilor (5). 8-9 a Privitor la Europa de Est sau la est-europeni (5). 10-11 a Care este specific Europei de Est sau est-europenilor (5). 12 a Care provine din Europa de Est Si: estic, oriental, r─âs─âritean.
est-german, ~─â [At: LR 1993, nr. 994, 8/1 / Pl: ~i, ~e / E: est + german] 1-2 smf, a (Persoan─â) care f─âcea parte din popula╚Ťia fostei Republici Democrate a Germaniei Si: redegist. 3-4 smf, a (Om) originar din fosta Republic─â Democrat─â a Germaniei Si: redegist. 5 smp Popula╚Ťia care locuia ├«n fosta Republic─â Democrat─â a Germaniei Si: redegist. 6-7 a Care apar╚Ťinea fostei Republici Democrate a Germaniei sau est-germanilor (5) Si: redegist. 8-9 Privitor la fosta Republic─â Democrat─â a Germaniei sau la est-germani (5) Si: redegist. 10-11 a Care este specific fostei Republici Democrate a Germaniei sau est-germanilor (5) Si: redegist. 12 Care provine din fosta Republic─â Democrat─â a Germaniei Si: redegist.
EST s. n. Unul dintre cele patru puncte cardinale, aflat ├«n partea unde r─âsare Soarele, opus vestului; loc pe orizont unde r─âsare Soarele; p. ext. regiune situat─â ├«n locul unde r─âsare Soarele; r─âs─ârit1, orient. ÔÇô Din fr. Est.
SUD-├ëST s. n. 1. Punct cardinal secundar, situat ├«n direc╚Ťia bisectoarei unghiului format de direc╚Ťiile sud ╚Öi est. 2. Parte a globului p─âm├óntesc, a unui continent, a unei ╚Ť─âri etc. a╚Öezat─â ├«ntre sud ╚Öi est. ÔÇô Din fr. sud-est.
EST s. n. Unul dintre cele patru puncte cardinale, aflat ├«n partea unde r─âsare soarele, opus vestului; loc pe orizont unde r─âsare soarele; p. ext. regiune situat─â ├«n locul unde r─âsare soarele; r─âs─ârit1, orient. ÔÇô Din fr. Est.
EST s. n. (├Än opozi╚Ťie cu vest) Unul dintre cele patru puncte cardinale, aflat ├«n partea unde r─âsare soarele; r─âs─ârit. O ├«ntins─â a╚Öezare dacic─â se g─âse╚Öte pe dealul Cuozima, la est de comuna Somova. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 384, 5/6.
NORD-EST s. n. Punct cardinal secundar, situat ├«n direc╚Ťia bisectoarei unghiului format de direc╚Ťiile nord ╚Öi est; parte a globului p─âm├«ntesc, a unui continent, a unei ╚Ť─âri etc., a╚Öezat─â ├«ntre nord ╚Öi est.
SUD-├ëST s. n. Punct cardinal secundar, situat ├«n direc╚Ťia bisectoarei unghiului format de direc╚Ťiile sud ╚Öi est; parte a globului p─âm├«ntesc, a unui continent, a unei ╚Ť─âri etc. a╚Öezat─â ├«ntre sud ╚Öi est.
est (punct cardinal) s. n.; abr. E
*Est (zon─â geografic─â) s. propriu n.
est-europe├ín (est-e-u-, -pean) adj. m., s. m., pl. est-europ├ęni; adj. f., s. f. est-europe├ín─â, pl. est-europ├ęne
nord-├ęst s. n.; abr. N-E
sud-├ęst s. n.; abr. S-E
est s. n.; simb. E
est-europe├ín adj. Ôćĺ european
EST s. orient, răsărit, (pop.) soare-răsare, (reg.) răsai, răsăriș, zorit, (înv.) ost. (Spre ~.)
Est Ôëá apus, asfin╚Ťit, vest
EST s.n. Unul dintre cele patru puncte cardinale; r─âs─ârit, orient. [< fr., it. est, cf. engl. east].
EST s. n. punct cardinal în partea unde răsare soarele; răsărit, orient. (< fr. est)
EST n. (├«n opozi╚Ťie cu vest) 1) Parte a orizontului de unde r─âsare Soarele; r─âs─ârit. 2) Punct cardinal care corespunde acestei p─âr╚Ťi a orizontului; r─âs─ârit. ÔŚŐ De ~ estic. /<fr. est
est n. r─âs─ârit, punct cardinal.
Nord-Est n. punct situat la egal─â distan╚Ť─â ├«ntre E. ╚Öi N.
sud-est n. direc╚Ťiune situat─â ├«ntre S. ╚Öi E.
*est n., pl. ar fi ur─ş (fr. est, d. engl. east, ma─ş vech─ş est; germ. ost). R─âs─ârit, orient, vorbind de punctele orizontulu─ş.
sud-est n. Loc or─ş direc╚Ťiune ├«ntre sud ╚Öi est.
EST s. orient, răsărit, (pop.) soare-răsare, (reg.) răsai, răsăriș, zorit, (înv.) ost. (Spre ~.)
NORD-EST s. (GEOGR.) (înv.) nord-ost.
SUD-EST s. (GEOGR.) (înv.) sud-ost.
ASOCIA╚ÜIA INTERNA╚ÜIONAL─é DE STUDII SUD-EST EUROPENE (A.I.S.S.E.E.), organism ╚Ötiin╚Ťific neguvernamental, creat din ini╚Ťiativa Rom├óniei, ├«n 1963, cu sediul la Bucure╚Öti. Are ca scop promovarea studiilor din sud-estul european ├«n domeniul ╚Ötiin╚Ťelor umanistice. Public─â un buletin.
ASOCIA╚ÜIA NA╚ÜIUNILOR DIN ASIA DE SUD-EST (├«n engl.: Association of South-East Asian Nations ÔÇô ASEAN, organiza╚Ťie guvernamental─â regional─â, cu sediul la Jakarta, creat─â ├«n 1967 la Bangkok, ├«n scopul dezvolt─ârii cooper─ârii politice ╚Öi economice ├«ntre statele membre. Membri fondatori: Filipine, Indonezia, Malaysia, Singapore ╚Öi Thailanda (├«n 1984 ader─â ╚Öi Sultanatul Brunei).
C├ÄMPIA EST-EUROPEAN─é, unitate fizico-geografic─â de mari dimensiuni ├«ntre M-╚Ťii Ural, M. Barents la N ╚Öi r├«ul Emba la E, M. Caspic─â, M-╚Ťii Caucaz ╚Öi Marea Neagr─â la S ╚Öi C├«mpia Germano-polonez─â la V. Supr.: c. 4 mil. km2. Lungime max.: c. 2.600 km. L─â╚Ťime max.: c. 2.200 km. ├Än─âl╚Ťimea medie: c. 170 m. Aspectul monoton al reliefului este ├«ntrerupt de numeroase regiuni mai ├«nalte ╚Öi puternic fragmentate caracteristice Platformei Est-Europene, ├Än NE c├«mpiei se afl─â Colinele Timan, iar ├«n centru Pod. Central Rusesc (cu alt. medii de 200-300 m), Pod. Volg─âi (370 m) ╚Öi Pod. Kamei. ├Än S se g─âse╚Öte Pod. Done╚Ťului, iar ├«n SV Pod. Volhino-Podolic, cu alt. max. de 525 m. Cuprinde ├«n N c├«mpiile Pecioarei ╚Öi Dvinei de Nord, ├«n centru c├«mpiile c├«mpiile Pribaltice, Polesiei, Moscovei, Vetliug─âi ╚Öi podi╚Öurile Valdai, Smolensk ╚Öi Kamei, iar ├«n S c├«mpiile Niprului, Pontic─â, Crimeii, Done╚Ť-Don ╚Öi podi╚Öurile Volhino-Podolic ╚Öi Central-Rusesc. Drenat─â de fl. Nipru, Nistru, Don, Volga, Ural, Dvina de Vest, Pecioara ╚Ö.a. Este bogat─â ├«n z─âc─âminte de fier, polimetale, metale rare, c─ârbuni, fosfa╚Ťi, sare gem─â, s─âruri de potasiu ╚Öi petrol. Cunoscut─â ╚Öi sub numele de C├«mpia Rus─â.
MAREA CHINEI DE EST (DONGHAI), mare ├«n V Oc. Pacific, cuprins─â ├«ntre ╚Ť─ârmurile orientale ale Chinei ╚Öi arh. Ryukyu ╚Öi Ky┼źsh┼ź (Japonia). Comunic─â direct cu Marea Galben─â ╚Öi prin str.Coreii cu Marea Japoniei, iar cu Marea Chinei de Sud prin str. Taiwan; 1,2 mil. km2. Ad. medie: 279 m; ad. max.: 2.717 m. Temp. medie a apei: 7-16┬░C ├«n febr. ╚Öi 28┬░-30┬░C ├«n aug. Salinitatea: 32,5-24,2ÔÇ░. Porturi pr.: Da Nang, Kuala Terenggalu, Kuantan, Kota Kinabalu.
MARELE GRABEN EST-AFRICAN, important─â zon─â de ruptur─â a scoar╚Ťei terestre ├«n Africa. Amplitudinea faliilor ajunge la 2.000 m. Se desf─â╚Öoar─â de la Marea Ro╚Öie p├ón─â la cursul inf. al fl. Zambezi. Zona este alc─âtuit─â din din dou─â ╚Öiruri de grabene, pe direc╚Ťia aproximativ─â N-S, ╚Öi este ├«nso╚Ťit─â de vulcanii Meru, Kilimandjaro ╚Öi Kenya. Aici se g─âsesc lacurile Malwi, Tannganyika, Kivu, Edward, Albert, Turkana ╚Ö.a.
ORGANIZA╚ÜIA TRATATULUI ASIEI DE SUD-EST (S.E.A.T.O.; ├«n engl.: South Est Asia Treaty Orgnization ÔÇô S.E.A.T.O.), organiza╚Ťie guvernamental─â regional─â (bloc politico-militar), creat─â la Manila (Filipine), la 8 sept. 1954, ├«n scopul dezvolt─ârii capacit─â╚Ťii de ap─ârare individual─â ╚Öi colectiv─â a statelor membre. A avut 8 state membre: Australia, Filipine, Fran╚Ťa, Marea Britanie, Noua Zeeland─â, Pakistan (p├ón─â ├«n 1972), S.U.A. ╚Öi Thailanda. Organiza╚Ťia s-a autodizolvat ├«n 1975.
PASAJUL DE NORD-EST v. Marele Drum Maritim de Nord.

Est dex online | sinonim

Est definitie

Intrare: est
est substantiv neutru