esploatat, ~ă a vz exploatat

exploatat2, ~ă [At: PROPĂȘIREA (1844), 1082/7 / P: ~ploa~ / V: (înv) esp~ / Pl: ~ați, ~e / E: exploata] 1-2 smf, a (În concepție marxistă; d. persoane sau d. clase sociale) (Persoană) care este supusă exploatării (1), a cărui muncă este însușită de proprietarii particulari ai mijloacelor de producție Si: asuprit, obijduit, oprimat. 3 a (D. terenuri, proprietăți etc.) De unde se extrage o substanță utilă, un material folositor. 4-7 smf, a (Om) de care se profită (în mod abuziv). 8-9 a (D. situații, împrejurări etc.) Folosit (în mod abuziv).

EXPLOATÁT, -Ă, exploatați, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care suportă o exploatare (1), care își vinde forța de muncă. 2. Adj. Care este asuprit, oprimat, prigonit, împilat. 3. Adj. (Despre terenuri, mine, păduri etc.) De unde se exploatează o substanță utilă, un material folositor; care se află în exploatare. – V. exploata.

EXPLOATÁT, -Ă, exploatați, -te, adj., s. m. și f. 1. (În teoria marxistă) Adj., s. m. și f. Persoană care suportă o exploatare (1), care își vinde forța de muncă. 2. Adj. Care este asuprit, oprimat, prigonit, împilat. 3. Adj. (Despre terenuri, mine, păduri etc.) De unde se exploatează o substanță utilă, un material folositor; care se află în exploatare. – V. exploata.

EXPLOATÁT, -Ă, exploatați, -te, adj. 1. A cărui muncă este însușită prin exploatare de către proprietarii particulari ai mijloacelor de producție; care este nevoit să-și vîndă forța de muncă. ◊ (Substantivat) Oricare ar fi caracterul operelor lui Marx, el nu poate fi despărțit de ideea scopului lor ultim, de a servi cauzei exploataților și asupriților din toate colțurile lumii. CONTEMPORANUL, S. II, 1953 nr. 338, 4/5. 2. (Despre terenuri, mine, păduri etc.) Valorificat, întrebuințat în scopuri economice, pus în exploatare. Mină exploatată. 3. Fig. (Despre situații, sentiment etc.) Folosit (în mod abuziv), din care se trag foloase. Slăbiciune exploatată. - Pronunțat: -ploa-.

exploatát (-ploa-) adj. m., s. m., pl. exploatáți; adj. f., s. f. exploatátă, pl. exploatáte

exploatát adj. m., s. m. (sil. -ploa-), pl. exploatáți; f. sg. exploatátă, pl. exploatáte

EXPLOATÁT adj., s. v. oprimat.

Exploatat ≠ exploatator

EXPLOATÁT, -Ă adj., s.m. și f. 1. (Cel) pe care exploatatorul, folosindu-se de proprietatea sa particulară asupra mijloacelor de producție, îl lipsește de o parte din rezultatele muncii depuse. 2. (Despre terenuri, mine etc.) Valorificat. [< exploata].

EXPLOATAT adj., s. asuprit, împilat, năpăstuit, oprimat, oropsit, persecutat, prigonit, urgisit, (pop.) obidit, (înv.) obijduit, (fig.) apăsat, despuiat. (Masele ~.)