esplicător, ~oare sm, a vz explicător

esplicătoriu, ~oare sm, a vz explicător

EXPLICATÓR, -OÁRE, explicatori, -oare, adj. (Învechit) Care explică, care interpretează; explicativ. (Atestat în forma explicător) Vom da un exemplu care va lumina uriașa deosebire între critica explicătoare și între cea judecătorească. GHEREA, ST. CR. I 43. – Variantă: explicătór, -oáre adj.

EXPLICĂTÓR, -OÁRE adj. v. explicator.