Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

3 intr─âri

28 defini╚Ťii pentru esplicare

esplica v vz explica
esplicare sf vz explicare
explica [At: B─éLCESCU, M. V. 9 / V: (├«nv) esp~, isp~ / Pzi: explic / E: fr expliquer, lat explicare] 1 vt A face s─â fie mai u╚Öor de ├«n╚Ťeles Si: a clarifica, a l─âmuri, (├«vr) a explic─âlui (1), a explicui (1), a expune, a t─âlm─âci. 2 vt (C. i. fenomene, propriet─â╚Ťi, st─âri etc.) A reprezenta o motivare a unui fenomen, a unei propriet─â╚Ťi etc. Si: (├«vr) a explic─âlui (2), a explicui (2). 3 vr A-╚Öi motiva ac╚Ťiunile, vorbele etc. Si: a se justifica. 4 vtrr (D. dou─â sau mai multe persoane) A se l─âmuri asupra unei chestiuni cu scopul de a ├«nl─âtura sau de a evita un conflict. 5-6 vtr A g─âsi sau a constitui o explica╚Ťie Si: a ├«n╚Ťelege, a pricepe. 7 (├Änv; nob) A traduce.
explicare sf [At: IORGOVICI, O. 58/23 / V: (├«nv) esp~, isp~, (├«vr) sp~ / Pl: ~c─âri / E: explica] 1 Expunere am─ânun╚Ťit─â ├«n vederea clarific─ârii unei probleme, a unui fenomen etc. Si: comentare, explica╚Ťie (1), interpretare, l─âmurire, deslu╚Öire. 2 Detaliere a unor aspecte, pentru a fi mai u╚Öor de ├«n╚Ťeles Si: explicat1 (2), explica╚Ťie (2). 3 Motivare a unor fenomene, propriet─â╚Ťi Si: explicat1 (3), explica╚Ťie (3). 4 Justificare a unei ac╚Ťiuni, atitudini etc. Si: explicat1 (4), explica╚Ťie (4). 5 (├Äe) A avea o ~ (cu cineva) A purta o discu╚Ťie cu scopul de a justifica o ac╚Ťiune, o atitudine, de a l─âmuri un lucru, de a ├«nl─âtura un conflict (5). 6 Discu╚Ťie ├«ntre dou─â sau mai multe persoane cu scopul de a se pune de acord Si: explicat1 (5), explica╚Ťie (6). 7-8 G─âsire sau existen╚Ť─â a unei motiv─âri pentru a ├«n╚Ťelege ceva Si: explicat1 (6-7), explica╚Ťie (7-8). 9 Cauz─â. 10 (Pex) Origine.
EXPLIC├ü, expl├şc, vb. I. 1. Tranz. A face s─â fie mai u╚Öor de ├«n╚Ťeles; a l─âmuri. ÔÖŽ A expune, a preda o lec╚Ťie, o tem─â etc. 2. Intranz. ╚Öi tranz. (Despre axiome, principii, legi ╚Ötiin╚Ťifice) A servi drept l─âmurire, a constitui o justificare, a reprezenta o motivare a unui fenomen, a unei propriet─â╚Ťi etc. 3. Refl. A-╚Öi motiva ac╚Ťiunile, vorbele etc.; a se justifica. ÔÖŽ Refl. ╚Öi tranz. A ├«n╚Ťelege, a pricepe, a g─âsi sau a constitui o explica╚Ťie. ÔÖŽ Tranz. ╚Öi refl. recipr. (Despre dou─â sau mai multe persoane) A (se) l─âmuri asupra unei chestiuni (├«n litigiu), a limpezi o situa╚Ťie cu scopul de a ├«nl─âtura un conflict. ÔÇô Din fr. expliquer, lat. explicare.
EXPLIC├üRE, explic─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) explica ╚Öi rezultatul ei; l─âmurire. ÔÇô V. explica.
EXPLIC├ü, expl├şc, vb. I. 1. Tranz. A face s─â fie mai u╚Öor de ├«n╚Ťeles; a l─âmuri. ÔÖŽ A expune, a preda o lec╚Ťie, o tem─â etc. 2. Intranz. ╚Öi tranz. (Despre axiome, principii, legi ╚Ötiin╚Ťifice) A servi drept l─âmurire, a constitui o justificare, a reprezenta o motivare a unui fenomen, a unei propriet─â╚Ťi etc. 3. Refl. A-╚Öi motiva ac╚Ťiunile, vorbele etc.; a se justifica. ÔÖŽ Refl. ╚Öi tranz. A ├«n╚Ťelege, a pricepe, a g─âsi sau a constitui o explica╚Ťie. ÔÖŽ Tranz. ╚Öi refl. recipr. (Despre dou─â sau mai multe persoane) A (se) l─âmuri asupra unei chestiuni (├«n litigiu), a limpezi o situa╚Ťie cu scopul de a ├«nl─âtura un conflict. ÔÇô Din fr. expliquer, lat. explicare.
EXPLIC├üRE, explic─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) explica ╚Öi rezultatul ei; l─âmurire. ÔÇô V. explica.
ESPLICÁ vb. I v. explica.
EXPLIC├ü, expl├şc, vb. I. 1. Tranz. (Uneori determinat printr-un substantiv sau pronume ├«n dativ) A face mai clar, a face s─â fie mai u╚Öor de ├«n╚Ťeles; a l─âmuri, a ar─âta. V. deslu╚Öi, t─âlm─âci. Numero╚Öi agitatori desf─â╚Öoar─â o munc─â intens─â pentru a explica oamenilor muncii politica partidului care are drept scop construirea socialismului. SC├ÄNTEIA, 1953, nr. 2718. Organiza╚Ťia dinl─âuntru a societ─â╚Ťii singur─â ne poate explica evolu╚Ťiile istorice. B─éLCESCU, O. II 13. ÔÖŽ (Cu privire la o lec╚Ťie, o tem─â etc.) A expune, a preda. (Absol.) Unora din b─âie╚Ťi le da teme, pe al╚Ťii ├«i asculta. C├«nd explica, ascultam to╚Ťi. SADOVEANU, O. VII 321. 2. Intranz. (Despre axiome, principii, legi ╚Ötiin╚Ťifice) A servi drept l─âmurire, a constitui o justificare, a reprezenta o motivare a unui fenomen, a unei propriet─â╚Ťi etc. 3.. Refl. A se justifica, a-╚Öi motiva ac╚Ťiunile, vorbele etc. Am c─âutat s─â m─â explic, dar n-am izbutit. Ôľş Da╚Ťi-mi voie s─â m─â explic. Din zi ├«n zi trebuie s─â-mi soseasc─â pianul, expediat din Bucure╚Öti de mult. CARAGIALE, O. VII 31. ÔÖŽ (Cu pron. ├«n dativ) A ├«n╚Ťelege, a pricepe. Nu-mi explic, spune magistratul, cum de v─â g─âsea╚Ťi c├«te╚Öitrei ├«n cabinetul medicului. ARGHEZI, P. T. 95. ÔÖŽ Refl. reciproc. (Despre dou─â sau mai multe persoane) A se l─âmuri asupra unei chestiuni; a limpezi o situa╚Ťie cu scopul de a ├«nl─âtura un conflict (existent sau posibil). ÔÇô Variant─â: (├«nvechit) esplic├í (CREANG─é, A. 88, EMINESCU, N. 69) vb. I.
EXPLIC├üRE, explic─âri, s. f. 1. Ac╚Ťiunea de a (se) explica; l─âmurire. 2. Explica╚Ťie (2). Chiar Zaharia Duhu, cu toat─â patima pentru iscoadele c─âr╚Ťilor ╚Öi cu tot de-a dreptul amestec ├«n aceste ├«nt├«mpl─âri, nu le g─âsea explicare. C. PETRESCU R. DR. 127.
ESPLICÁ vb. I. v. explica.
explic├í (a ~) vb., ind. prez. 3 expl├şc─â
explicáre s. f., g.-d. art. explicắrii; pl. explicắri
explic├í vb., ind. prez. 1 sg. expl├şc, 3 sg. ╚Öi pl. expl├şc─â
explicáre s. f., g.-d. art. explicării; pl. explicări
EXPLIC├ü vb. 1. v. l─âmuri. 2. v. rezolva. 3. v. glosa. 4. v. demonstra. 5. v. analiza. 6. v. ├«n╚Ťelege. 7. v. justifica.
EXPLICÁRE s. 1. v. lămurire. 2. v. demonstrare. 3. v. analizare. 4. v. justificare.
ESPLICÁ vb. I. v. explica.
EXPLIC├ü vb. I. 1. tr. A ar─âta, a clarifica, a l─âmuri (ceva obscur). ÔÖŽ A descoperi, a l─âmuri cauza; a demonstra, a ar─âta. ÔÖŽ (Fam.) A preda o lec╚Ťie; a face expunerea unor cuno╚Ötin╚Ťe ├«n cadrul lec╚Ťiei. 2. refl. A se justifica, a-╚Öi l─âmuri (vorbele, faptele etc.) ÔÖŽ A se ├«n╚Ťelege, a se pricepe. ÔÖŽ (Despre persoane) A-╚Öi da l─âmuriri reciproce referitor la o chestiune, a limpezi o situa╚Ťie. [P.i. expl├şc, var. esplica vb. I. / cf. fr. expliquer, lat. explicare].
EXPLIC├üRE s.f. Ac╚Ťiunea de a (se) explica ╚Öi rezultatul ei; explica╚Ťie. [< explica].
EXPLIC├ü vb. I. tr. a ar─âta, a clarifica, a l─âmuri. ÔŚŐ a descoperi, a l─âmuri cauza; a demonstra. ÔŚŐ (fam.) a preda o lec╚Ťie; a face expunerea unor cuno╚Ötin╚Ťe. II. refl. a se justifica. ÔŚŐ a se ├«n╚Ťelege, a se pricepe. III. refl., tr. a (se) l─âmuri, a (se) ├«n╚Ťelege. (< fr. expliquer, lat. explicare)
A EXPLIC├ü expl├şc tranz. 1) (persoane) A face s─â ├«n╚Ťeleag─â; a l─âmuri; a ar─âta. 2) (lec╚Ťii, materii de studiu) A expune oral ├«n fa╚Ťa auditoriului (├«ntr-o institu╚Ťie de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt) cu scop instructiv; a preda. 3) (cauze, motive etc.) A afla prin analiz─â serioas─â. [Sil. ex-pli-ca] /<fr. expliquer, lat. explicare
A SE EXPLIC├ü m─â expl├şc intranz. 1) A-╚Öi motiva ac╚Ťiunile sau vorbele; a se justifica. 2) A se edifica (unul cu altul) ├«n privin╚Ťa unei chestiuni litigioase. [Sil. ex-pli-ca] /<fr. expliquer, lat. explicare
explic├á v. 1. a face s─â ├«n╚Ťeleag─â cu ajutorul desvolt─ârilor: a explica sensul unei vorbe; 2. a face cunoscut motivul unui lucru; 3. a traduce pe un autor cu glasul tare; 4. a se face ├«n╚Ťeles, a avea o explica╚Ťiune.
*expl├şc, a -├í v. tr. (lat ├ęx-plico, -├íre. V. a-plic, plec). L─âmuresc un ├«n╚Ťeles ├«ntunecat, interpretez: a explica o enigm─â. Expun, dezvolt: a explica ce─şa ce cuge╚Ť─ş. Traduc: a explica un autor. V. refl. ├Äm─ş exprim g├«ndu. Am o explica╚Ťiune cu cineva.
EXPLICA vb. 1. a (se) clarifica, a (se) descurca, a (se) deslu╚Öi, a (se) elucida, a (se) l─âmuri, a (se) limpezi, a (se) preciza, (├«nv.) a (se) pliroforisi, a (se) r─âspica, a (se) sfeti, (fig.) a (se) desc├«lci, a (se) lumina. (Problema a fost ~.) 2. a clarifica, a descifra, a deslu╚Öi, a dezlega, a l─âmuri, a limpezi, a rezolva, a solu╚Ťiona. (A ~ enigma.) 3. a glosa. (A ~ sensul unui cuv├«nt.) 4. a ar─âta, a demonstra, a expune. (A ~ o teorem─â.) 5. a analiza, a comenta, a interpreta, a t├«lcui, (├«nv.) a ├«ntoarce, (fig.) a descifra. (~ un text literar.) 6. a ├«n╚Ťelege, a pricepe. (Pur ╚Öi simplu nu-mi ~ cum a disp─ârut.) 7. a se justifica. (Nu e cazul s─â te ~)
EXPLICARE s. 1. clarificare, deslu╚Öire, dezlegare, elucidare, explica╚Ťie, l─âmurire, limpezire, precizare, rezolvare, solu╚Ťie, solu╚Ťionare, (├«nv.) pliroforie, r─âspicare, (fig.) cheie, desc├«lcire. (~ unei probleme.) 2. demonstrare, explica╚Ťie. (~ unei teoreme.) 3. analizare, comentare, interpretare, t├«lcuire, (├«nv.) t├«lcuial─â. (~ unui text literar.) 4. explica╚Ťie, justificare, motivare. (Exist─â vreo ~ a gestului s─âu?)

Esplicare dex online | sinonim

Esplicare definitie

Intrare: explica
explica verb grupa I conjugarea I
esplica verb grupa I conjugarea I
Intrare: esplicat
esplicat participiu
esplicare infinitiv lung
Intrare: explicare
explicare substantiv feminin
esplicare