Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru esperanto

esperanto sns [At: RESMERI╚Ü─é, D. / E: fr esp├ęranto] Limb─â artificial─â format─â din elemente de vocabular ╚Öi de gramatic─â ├«mprumutate din cele mai r─âsp├óndite limbi europene, creat─â la sf├ór╚Öitul sec. XIX, cu scopul de a deveni limb─â interna╚Ťional─â.
ESPER├üNTO s. n. Limb─â artificial─â, format─â din elemente de vocabular ╚Öi de gramatic─â ├«mprumutate din cele mai r─âsp├óndite limbi europene, creat─â cu scopul de a deveni limb─â interna╚Ťional─â. ÔÇô Din fr. esp├ęranto.
ESPER├üNTO s. n. Limb─â artificial─â, format─â din elemente de vocabular ╚Öi de gramatic─â ├«mprumutate din cele mai r─âsp├óndite limbi europene, creat─â cu scopul de a deveni limb─â interna╚Ťional─â. ÔÇô Din fr. esp├ęranto.
ESPER├üNTO s. n. Limb─â artificial─â, bazat─â pe o gramatic─â schematizat─â ╚Öi pe un vocabular ├«mprumutat de la cele mai r─âsp├«ndite limbi europene, inventat─â la sf├«r╚Öitul secolului al XIX-lea, cu preten╚Ťia de a deveni limb─â interna╚Ťional─â.
esperánto s. n.
esperánto s. n.
ESPER├üNTO s.n. Limb─â interna╚Ťional─â, format─â din elemente de vocabular ╚Öi de gramatic─â ├«mprumutate din cele mai r─âsp├óndite limbi europene, inventat─â la sf├ór╚Öitul sec. XIX de c─âtre dr. Zamenhof. [< fr. esp├ęranto < Esperanto ÔÇô pseudonimul creatorului].
ESPER├üNTO s. n. limb─â artificial─â format─â din elementele de vocabular ╚Öi de gramatic─â ├«mprumutate din cele mai r─âsp├óndite limbi europene. (< fr. esp├ęranto)
ESPER├üNTO n. Limb─â artificial─â creat─â la sf├ór╚Öitul sec. XIX din elemente de vocabular ale celor mai r─âsp├óndite limbi europene pentru a servi drept limb─â interna╚Ťional─â. /<fr. esp├ęranto
esperanto n. limb─â interna╚Ťional─â stabilit─â pela 1887 de doctorul Zamenhof.
ESPER├üNTO s. n. (< fr. esp├ęranto < Esperanto, pseudonimul creatorului ei): limb─â artificial─â creat─â ├«n 1887 de medicul polonez dr. I. Zamenhof, cu scopul de a servi ca limb─â interna╚Ťional─â. Vocabularul ei este constituit, ├«n cea mai mare parte, din cuvinte formate pe baza r─âd─âcinilor din limbile romanice ╚Öi germanice, iar structura gramatical─â este foarte simpl─â (nu are diftongi, accentul e numai pe silaba ante-penultim─â, genul e indicat prin sufix, iar timpul ╚Öi modul prin schimbarea vocalei din silaba final─â etc.) ╚Öi nelegat─â de aceea a limbilor naturale. S-a r─âsp├óndit mai ├«nt├ói ├«n Rusia, ├«n Germania ╚Öi ├«n Anglia. Are numero╚Öi adep╚Ťi ├«n toate ╚Ť─ârile lumii ╚Öi este propagat─â de dou─â mari asocia╚Ťii, cu filiale ├«n 90 de ╚Ť─âri. Acestea dispun de publica╚Ťii ╚Öi traduceri proprii ╚Öi anual organizeaz─â congrese interna╚Ťionale la care particip─â 2.000-3.000 de delega╚Ťi. Conducerea esperanti╚Ötilor a atras ├«nc─â din 1950 aten╚Ťia O.N.U. ├«n leg─âtur─â cu importan╚Ťa pe care o are folosirea acestei limbi ├«n rela╚Ťiile interna╚Ťionale, iar UNESCO a dat ├«n 1954 o rezolu╚Ťie favorabil─â ├«n acest sens.

Esperanto dex online | sinonim

Esperanto definitie

Intrare: esperanto
esperanto substantiv neutru