Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

10 defini╚Ťii pentru eseistic─â

eseistic, ~─â [At: PU╚śCARIU, L. R. I, 388 / S ╚Öi: esse~ / P: e-se-is~ / Pl: ~ici, ~ice / E: eseist + -ic] 1 sf Totalitate a eseurilor unui scriitor, ale unei epoci sau ale unei literaturi. 2 a Care apar╚Ťine eseului. 3 a Care se refer─â la eseu.
ESE├ŹSTIC, -─é, eseistici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care apar╚Ťine eseului, privitor la eseu, specific eseului. 2. S. f. Arta de a scrie eseuri; literatura eseurilor. ÔÇô Din fr. essayistique.
ESE├ŹSTIC, -─é, eseistici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care apar╚Ťine eseului, privitor la eseu, specific eseului. 2. S. f. Arta de a scrie eseuri; literatura eseurilor. ÔÇô Din fr. essayistique.
ese├şstic adj. m., pl. ese├şstici; f. ese├şstic─â, pl. ese├şstice
ese├şstic─â s. f., g.-d. art. ese├şsticii
ese├şstic adj. m., pl. ese├şstici; f. sg. ese├şstic─â, pl. ese├şstice
ese├şstic─â s. f., g.-d. art. ese├şsticii
ESE├ŹSTIC, -─é adj. Referitor la eseu, specific eseului. [< fr. essayistique].
ESE├ŹSTIC─é s.f. Arta de a scrie eseuri. ÔÖŽ Literatura eseurilor. [Pron. -se-is-. / < fr. essayistique].
ESE├ŹSTIC, -─é I. adj. referitor la eseu. II. s. f. literatura eseurilor. (< fr. essayistique)

Eseistic─â dex online | sinonim

Eseistic─â definitie

Intrare: eseistic
eseistic adjectiv
Intrare: eseistic─â
eseistic─â substantiv feminin