Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

18 defini╚Ťii pentru escrement

escremânt sn vz excrement
escrement sn vz excrement
escremint sn vz excrement
excremânt sn vz excrement
excrement sn [At: ├ÄNV. FR─éG. 48/15 / V: (├«nv, reg) esc~, escrem├ónt, escremint, (├«vr) ~m├ónt[1], screm├ónt, scre- (pl: scremen╚Ťi sm) / Pl: ~e / E: fr excr├ęment, lat excrementum] 1 (Mpl) Materii evacuate pe cale natural─â din corpul omului, al animalelor. 2 (Spc) Materii fecale. 3 (Pgn; ├«nv, lpl, ├«f escreminte) Resturi nefolositoare Si: gunoi. 4 (Rar; ├«f excrem├ónt) Persoan─â abject─â, demn─â de dispre╚Ť. corectat─â
EXCREM├ëNT, excremente, s. n. Materie rezultat─â din digestie, care se elimin─â din corpul oamenilor sau al animalelor prin anus; (materii) fecale; murd─ârie (1). ÔÇô Din fr. excr├ęment, lat. excrementum.
EXCREM├ëNT, excremente, s. n. Materie rezultat─â din digestie, care se elimin─â din corpul oamenilor sau al animalelor prin anus; (materii) fecale; murd─ârie (1). ÔÇô Din fr. excr├ęment, lat. excrementum.
EXCREMÉNT, excremente, s. n. (Mai ales la pl.) Materie eliminată din corpul oamenilor sau al animalelor; materii fecale.
excrem├ęnt s. n., pl. excrem├ęnte
excrem├ęnt s. n., pl. excrem├ęnte
EXCREMÉNT s. (FIZIOL.; mai ales la pl.) fecale (pl.).
ESCREMÉNT s.n. v. excrement.
EXCREM├ëNT s.n. (De obicei la pl.) Materie evacuat─â pe cale natural─â din corpul animalelor prin defeca╚Ťie; materii fecale. [Pl. -te, var. escrement s.n. / < fr. excr├ęment, cf. lat. excrementum].
EXCREM├ëNT s. n. (pl.) fecale. (< fr. excr├ęment, lat. excrementum)
EXCREM├ëNT ~e n. mai ales la pl. Materie rezultat─â din digestie; materii fecale. /<fr. excr├ęment, lat. excrementum
excremente n. pl. tot ce iese din corp ├«ntrÔÇÖun mod natural.
*excrem├ęnt n., pl. e (lat. ex-crementum, d. ex-c├ęrbere, a cerne, a separa). Fiziol. Materie eliminat─â din corp pe c─âile naturale, ma─ş ales vorbind de materiile fecale.
EXCREMENT s. (FIZIOL.; mai ales la pl.) fecale (pl.), (pop.) căcat, scîrnă, scăpău, (reg.) scîrnăvie, spurc, spurcat, spurcăciune, (înv.) scremet, (fam.) caca, coco, gîli, (fig.) rahat, (eufemistic) scaun.

Escrement dex online | sinonim

Escrement definitie

Intrare: excrement
excrement substantiv neutru
escremânt
escrement
escremint
excremânt