Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
Definiția cu ID-ul 333910:
A EXCEPTÁ ~éz tranz. A lăsa la o parte; a da afară; a lipsi de atenție; a înlătura. /<fr. excepter, lat. exceptare
- sursa: NODEX 2002
- permalink
Esceptare dex online | sinonim
Esceptare definitie
