escarpat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: escarpa] 1-2 Escarpare (1-2).

escarpat2, ~ă a [At: I. IONESCU, M. 41 / Pl: ~ați, ~e / E: escarpa] (Rar; d. o formă de relief) Care prezintă o pantă abruptă Si: abrupt, (rar) escarpos, povârnit.

ESCARPÁT, -Ă adj. (Rar) Povârnit, înclinat. [Cf. fr. escarpé].

ESCARPÁT, -Ă adj. (despre un mal, un drum etc.) abrupt, povârnit, înclinat. (< fr. escarpé)