Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

25 defini╚Ťii pentru escaladare

escalada [At: HELIADE, D. J. 16/14 / V: (├«nv) exc~, (├«vr) scalada / Pzi: ~dez / E: fr escalader] 1 vt (├Ävr; c. i. o cetate sau un alt loc fortificat) A asalta cu ajutorul sc─ârilor. 2 vt A trece peste un obstacol ├«nalt, c─â╚Ť─âr├óndu-se sau folosind alte mijloace. 3-4 vtr (C. i. un loc ├«nalt ╚Öi abrupt) A urca. 5 vr (Fig; d. st─âri conflictuale) A se intensifica.
escaladare sf [At: PONTBRIANT, D. / V: (├«vr) scaladare / Pl: (rar) ~d─âri / E: escalada] 1 (├Ävr) Asalt al unei cet─â╚Ťi sau al unui alt loc fortificat, cu ajutorul sc─ârilor Si: escaladat1 (1), escalad─â (1). 2 Trecere prin c─â╚Ť─ârare sau cu ajutorul altor mijloace peste un obstacol ├«nalt Si: escaladat1 (2), escalad─â (2). 3 Ascensiune a unui loc ├«nalt ╚Öi abrupt Si: escaladat1 (3), escalad─â (3). 4 Strategie care const─â ├«n intensificarea ac╚Ťiunilor militare Si: escaladat1 (4), escalad─â (4). 5 (Pex) Intensificare. corectat─â
excalada v vz escalada
ESCALAD├ü, escaladez, vb. I. Tranz. A se c─â╚Ť─âra pe un zid sau pe un alt obstacol ├«nalt, pentru a trece de partea cealalt─â; p. ext. a s─âri peste un obstacol. ÔÇô Din fr. escalader.
ESCALAD├üRE, escalad─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a escalada ╚Öi rezultatul ei; escalad─â. ÔÖŽ Fig. Extindere treptat─â a unei ac╚Ťiuni, a unui conflict etc.; escalad─â. ÔÇô V. escalada.
ESCALAD├ü, escaladez, vb. I. Tranz. A se c─â╚Ť─âra pe un zid sau pe un alt obstacol ├«nalt, pentru a trece de partea cealalt─â; p. ext. a s─âri peste un obstacol. ÔÇô Din fr. escalader.
ESCALAD├üRE, escalad─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a escalada ╚Öi rezultatul ei; escalad─â. ÔÖŽ Fig. Extindere treptat─â a unei ac╚Ťiuni, a unui conflict etc.; escalad─â. ÔÇô V. escalada.
ESCALAD├ü, escaladez, vb. I. Tranz. (Fran╚Ťuzism) A se c─â╚Ť─âra pe un zid sau pe un alt obstacol ├«nalt, pentru a trece de partea cealalt─â; p. ext. a s─âri (peste un obstacol). Cei mai valizi ridic─â pe genunchi ╚Öi coate coasta, escaladeaz─â groapa, se apropie de p├«ine ╚Öi br├«nz─â, ╚Öi se ├«ntorc cu sarcina lor acas─â. ARGHEZI, P. T. 43. Marinarii... escaladar─â ├«n salturi balustrada puntei, ├«narma╚Ťi cu lope╚Ťi de barc─â. BART, S. M. 91.
ESCALAD├üRE, escalad─âri, s. f. (Fran╚Ťuzism) Ac╚Ťiunea de a escalada.
escaladá (a ~) vb., ind. prez. 3 escaladeáză
escaladáre s. f., g.-d. art. escaladắrii; pl. escaladắri
escalad├í vb., ind. prez. 1 sg. escalad├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. escalade├íz─â
escaladáre s. f., g.-d. art. escaladării; pl. escaladări
ESCALADÁ vb. 1. a sui, a urca. (A ~ piscurile Alpilor.) 2. a sări, a trece. (~ un zid.)
ESCALADÁRE s. 1. suire, suiș, urcare. (~ Alpilor.) 2. sărire, sărit, trecere. (~ unui zid.)
ESCALAD├ü vb. I. tr. A s─âri, a trece peste un obstacol ├«nalt, c─â╚Ť─âr├óndu-se, folosind o scar─â. [< fr. escalader].
ESCALAD├üRE s.f. Ac╚Ťiunea de a escalada ╚Öi rezultatul ei; trecere peste un obstacol. ÔÖŽ (p. ext.) Extindere treptat─â a unei ac╚Ťiuni; tactica extinderii treptate a r─âzboiului, a acumul─ârii de for╚Ťe. [< escalada].
ESCALAD├ü vb. tr. 1. a se c─â╚Ť─âra pe un zid ├«nalt, pe un obstacol, pe un munte. 2. a lua cu asalt. 3. (fig.) a ├«nte╚Ťi, a cre╚Öte, a intensifica, a extinde treptat o ac╚Ťiune, un conflict. (< fr. escaleder)
A ESCALAD├ü ~├ęz tranz. (obstacole ├«nalte) A trece, c─â╚Ť─âr├óndu-se sau folosind o scar─â. /<fr. escalader
ESCALAD├üRE ~─âri f. 1) v. A ESCALADA. 2) fig. Extindere treptat─â prin intensificarea unei ac╚Ťiuni, a unui conflict. /v. a escalada
*escalad├ęz v. tr. (fr. escalader, d. escalade, asalt cu sc─ârile, care vine d. it. scalata, d. scala, scar─â). Sar ag─â╚Ť├«ndu-m─â: a escalada un zid.
ESCALADA vb. 1. a sui, a urca. (A ~ piscurile Alpilor.) 2. a s─âri, a trece. (~ un zid.)
ESCALADARE s. 1. suire, urcare. (~ Alpilor.) 2. s─ârire, s─ârit, trecere. (~ unui zid.)
escalad├íre s. f. Extindere, intensificare (a r─âzboiului, a ├«narm─ârilor) ├«ntr-o anumit─â zon─â ÔŚŐ ÔÇ×Escaladarea violen╚Ťei ├«n Irlanda de nord a fost calificat─â de ╚Öeful poli╚Ťiei locale drept ┬źo tragedie uman─â ╚Öi un afront adus conceptului de societate civilizat─â┬╗.ÔÇŁ Sc. 15 VIII 75 p. 6 (din escalada; cf. engl. to escalate; V. Gu╚Ťu Romalo C.G. 202, M. Gheorghiu ├«n LR 2/68 p. 132, Graur C. 25 ÔÇô atestare din 1967, L. Seche ├«n LR 2/75 p. 176; DP; DEX, DN3)
escalada, escaladez v. t. (er., glum. ÔÇô d. b─ârba╚Ťi) a avea contact sexual cu o femeie.

Escaladare dex online | sinonim

Escaladare definitie

Intrare: escalada
escalada verb grupa I conjugarea a II-a
excalada
Intrare: escaladare
escaladare substantiv feminin