escalada [At: HELIADE, D. J. 16/14 / V: (înv) exc~, (îvr) scalada / Pzi: ~dez / E: fr escalader] 1 vt (Îvr; c. i. o cetate sau un alt loc fortificat) A asalta cu ajutorul scărilor. 2 vt A trece peste un obstacol înalt, cățărându-se sau folosind alte mijloace. 3-4 vtr (C. i. un loc înalt și abrupt) A urca. 5 vr (Fig; d. stări conflictuale) A se intensifica.

escaladare sf [At: PONTBRIANT, D. / V: (îvr) scaladare / Pl: (rar) ~dări / E: escalada] 1 (Îvr) Asalt al unei cetăți sau al unui alt loc fortificat, cu ajutorul scărilor Si: escaladat1 (1), escaladă (1). 2 Trecere prin cățărare sau cu ajutorul altor mijloace peste un obstacol înalt Si: escaladat1 (2), escaladă (2). 3 Ascensiune a unui loc înalt și abrupt Si: escaladat1 (3), escaladă (3). 4 Strategie care constă în intensificarea acțiunilor militare Si: escaladat1 (4), escaladă (4). 5 (Pex) Intensificare. corectată

excalada v vz escalada

ESCALADÁ, escaladez, vb. I. Tranz. A se cățăra pe un zid sau pe un alt obstacol înalt, pentru a trece de partea cealaltă; p. ext. a sări peste un obstacol. – Din fr. escalader.

ESCALADÁRE, escaladări, s. f. Acțiunea de a escalada și rezultatul ei; escaladă. ♦ Fig. Extindere treptată a unei acțiuni, a unui conflict etc.; escaladă. – V. escalada.

ESCALADÁ, escaladez, vb. I. Tranz. A se cățăra pe un zid sau pe un alt obstacol înalt, pentru a trece de partea cealaltă; p. ext. a sări peste un obstacol. – Din fr. escalader.

ESCALADÁRE, escaladări, s. f. Acțiunea de a escalada și rezultatul ei; escaladă. ♦ Fig. Extindere treptată a unei acțiuni, a unui conflict etc.; escaladă. – V. escalada.

ESCALADÁ, escaladez, vb. I. Tranz. (Franțuzism) A se cățăra pe un zid sau pe un alt obstacol înalt, pentru a trece de partea cealaltă; p. ext. a sări (peste un obstacol). Cei mai valizi ridică pe genunchi și coate coasta, escaladează groapa, se apropie de pîine și brînză, și se întorc cu sarcina lor acasă. ARGHEZI, P. T. 43. Marinarii... escaladară în salturi balustrada puntei, înarmați cu lopeți de barcă. BART, S. M. 91.

ESCALADÁRE, escaladări, s. f. (Franțuzism) Acțiunea de a escalada.

escaladá (a ~) vb., ind. prez. 3 escaladeáză

escaladáre s. f., g.-d. art. escaladắrii; pl. escaladắri

escaladá vb., ind. prez. 1 sg. escaladéz, 3 sg. și pl. escaladeáză

escaladáre s. f., g.-d. art. escaladării; pl. escaladări

ESCALADÁ vb. 1. a sui, a urca. (A ~ piscurile Alpilor.) 2. a sări, a trece. (~ un zid.)

ESCALADÁRE s. 1. suire, suiș, urcare. (~ Alpilor.) 2. sărire, sărit, trecere. (~ unui zid.)

ESCALADÁ vb. I. tr. A sări, a trece peste un obstacol înalt, cățărându-se, folosind o scară. [< fr. escalader].

ESCALADÁRE s.f. Acțiunea de a escalada și rezultatul ei; trecere peste un obstacol. ♦ (p. ext.) Extindere treptată a unei acțiuni; tactica extinderii treptate a războiului, a acumulării de forțe. [< escalada].

ESCALADÁ vb. tr. 1. a se cățăra pe un zid înalt, pe un obstacol, pe un munte. 2. a lua cu asalt. 3. (fig.) a înteți, a crește, a intensifica, a extinde treptat o acțiune, un conflict. (< fr. escaleder)

A ESCALADÁ ~éz tranz. (obstacole înalte) A trece, cățărându-se sau folosind o scară. /<fr. escalader

ESCALADÁRE ~ări f. 1) v. A ESCALADA. 2) fig. Extindere treptată prin intensificarea unei acțiuni, a unui conflict. /v. a escalada

*escaladéz v. tr. (fr. escalader, d. escalade, asalt cu scările, care vine d. it. scalata, d. scala, scară). Sar agățîndu-mă: a escalada un zid.

ESCALADA vb. 1. a sui, a urca. (A ~ piscurile Alpilor.) 2. a sări, a trece. (~ un zid.)

ESCALADARE s. 1. suire, urcare. (~ Alpilor.) 2. sărire, sărit, trecere. (~ unui zid.)

escaladáre s. f. Extindere, intensificare (a războiului, a înarmărilor) într-o anumită zonă ◊ „Escaladarea violenței în Irlanda de nord a fost calificată de șeful poliției locale drept «o tragedie umană și un afront adus conceptului de societate civilizată».” Sc. 15 VIII 75 p. 6 (din escalada; cf. engl. to escalate; V. Guțu Romalo C.G. 202, M. Gheorghiu în LR 2/68 p. 132, Graur C. 25 – atestare din 1967, L. Seche în LR 2/75 p. 176; DP; DEX, DN3)

escalada, escaladez v. t. (er., glum. – d. bărbați) a avea contact sexual cu o femeie.