Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru escadril─â

escadril─â sf [At: COSTINESCU / V: (├«vr) scadril─â / Pl: ~le / E: fr escadrille] 1 Escadr─â (1) compus─â din nave mici, u╚Öoare. 2 Subunitate din structura for╚Ťelor aeriene militare. 3 Totalitate a militarilor care fac parte din escadril─â (2).
ESCADR├ŹL─é, escadrile, s. f. Subunitate a for╚Ťelor aeriene militare, format─â din c├óteva patrule. ÔÇô Din fr. escadrille.
ESCADR├ŹL─é, escadrile, s. f. Subunitate a for╚Ťelor aeriene militare, format─â din c├óteva patrule. ÔÇô Din fr. escadrille.
ESCADR├ŹL─é, escadrile, s. f. Mic─â unitate de avioane militare sau de nave ale marinei militare, pus─â sub o comand─â unic─â. ÔŚŐ Fig. ├Än jurul [acestor stranii piramide]... se rote╚Öte o ├«ntreag─â escadril─â de p─âs─âri de prad─â. BOGZA, C. O. 195.
escadr├şl─â (-ca-dri-) s. f., g.-d. art. escadr├şlei; pl. escadr├şle
escadr├şl─â s. f. (sil. -dri-), g.-d. art. escadr├şlei; pl. escadr├şle
ESCADR├ŹL─é s.f. Subunitate a unui regiment de avia╚Ťie sau de marin─â. [< fr. escadrille].
ESCADR├ŹL─é s. f. subunitate tactic─â a unui regiment de avia╚Ťie, compus─â din c├óteva patrule. ÔŚŐ grupare compus─â din 3-4 nave de lupt─â (distrug─âtoare, vedete, dragoare). (< fr. escadrille)
ESCADR├ŹL─é ~e f. Subunitate aerian─â a for╚Ťelor militare. /<fr. escadrille
*escadr├şl─â f., pl. e (fr. escadrille). Escadr─â de cor─âbi─ş mic─ş.
ESCADRIL─é DE AVIA╚ÜIE subunitate tactic─â de baz─â a avia╚Ťiei militare, compus─â din patrule de avia╚Ťie (v.) din aceea╚Öi categorie, fiind dotat─â cu personal navigant ╚Öi tehnic care asigur─â preg─âtirea ╚Öi ducerea ac╚Ťiunilor de lupt─â. Escadrila de lupt─â se dispune pe un aerodrom al unit─â╚Ťii din care face parte ├«n raport cu situa╚Ťia tactic─â sau cerin╚Ťele de dispersare, fiind capabil─â s─â ├«ndeplineasc─â misiuni de lupt─â independente.

Escadril─â dex online | sinonim

Escadril─â definitie

Intrare: escadril─â
escadril─â substantiv feminin
  • silabisire: -dri-