Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru eruptiv

eruptiv, ~─â a [At: BARASCH, I. N. 89/13 / Pl: ~i, ~e / E: fr ├ęruptif] 1 Privitor la erup╚Ťie. 2 (D. roci) De origine vulcanic─â. 3 (D. terenuri) Format din materii rezultate dintr-o erup╚Ťie. 4 (Fig; d. oameni ╚Öi manifest─ârile lor) Impetuos. 5 (D. boli) ├Änso╚Ťit de apari╚Ťia unei erup╚Ťii. 6 (D. boli) Care se manifest─â printr-o erup╚Ťie. corectat─â
ERUPT├ŹV, -─é, eruptivi, -e, adj. 1. Cu privire la o erup╚Ťie (1), care provine dintr-o erup╚Ťie; de origine vulcanic─â. ÔÖŽ Fig. (Despre oameni ╚Öi manifest─ârile lor) Nest─âp├ónit, impetuos; violent. 2. (Despre o boal─â) ├Änso╚Ťit de apari╚Ťia unei erup╚Ťii (2), care se manifest─â printr-o erup╚Ťie. ÔÇô Din fr. ├ęruptif.
ERUPT├ŹV, -─é, eruptivi, -e, adj. 1. Cu privire la o erup╚Ťie (1), care provine dintr-o erup╚Ťie; de origine vulcanic─â. ÔÖŽ Fig. (Despre oameni ╚Öi manifest─ârile lor) Nest─âp├ónit, impetuos; violent. 2. (Despre o boal─â) ├Änso╚Ťit de apari╚Ťia unei erup╚Ťii (2), care se manifest─â printr-o erup╚Ťie. ÔÇô Din fr. ├ęruptif.
ERUPT├ŹV, -─é, eruptivi, -e, adj. 1. Cu privire la o erup╚Ťie, care provine de la o erup╚Ťie; de natur─â vulcanic─â. Roci eruptive. ÔÖŽ Fig. Care las─â fr├«u liber pornirilor violente; nest─âp├«nit, violent, impetuos. V. vulcanic. O astfel de natur─â modest─â era firesc s─â se simt─â atras─â c─âtre entuziasmul eruptiv al unui om ca Milescu. D. ZAMFIRESCU, R. 211. 2. (Med.; despre o boal─â) ├Änso╚Ťit de apari╚Ťia unei erup╚Ťii, care se manifest─â printr-o erup╚Ťie (2). Febr─â eruptiv─â.
erupt├şv adj. m., pl. erupt├şvi; f. erupt├şv─â, pl. erupt├şve
erupt├şv adj. m., pl. erupt├şvi; f. sg. erupt├şv─â, pl. erupt├şve
ERUPT├ŹV, -─é adj. 1. De (din) erup╚Ťie; (despre roci) de origine vulcanic─â. ÔÖŽ (Fig.) Violent, impetuos, vulcanic (├«n porniri, ├«n g├óndire). 2. (Despre o boal─â) ├Änso╚Ťit de o erup╚Ťie. [< fr. ├ęruptif].
ERUPT├ŹV, -─é adj. 1. de, din erup╚Ťie; (despre roci) de origine vulcanic─â. ÔŚŐ (fig.; despre oameni ╚Öi manifest─ârile lor) violent, impetuos, vulcanic. 2. (despre boli) ├«nso╚Ťit de o erup╚Ťie. (< fr. ├ęruptif)
ERUPT├ŹV ~─â (~i, ~e) 1) geol. Care ╚Ťine de erup╚Ťii; care provine dintr-o erup╚Ťie. Roc─â ~─â. 2) (despre o boal─â) Care este ├«nso╚Ťit─â de o erup╚Ťie. /<fr. ├ęruptif
eruptiv a. 1. privitor la erup╚Ťiunile vulcanice: terenuri eruptive; 2. Med. ├«nso╚Ťit de erup╚Ťiune: friguri eruptive.
*erupt├şv, -─â adj. (d. erupt). Care se produce pin erup╚Ťiune: terenur─ş eruptive; frigur─ş eruptive.

Eruptiv dex online | sinonim

Eruptiv definitie

Intrare: eruptiv
eruptiv adjectiv