Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

8 defini╚Ťii pentru erotoman

erotoman, ~─â smf, a [At: COSTINESCU / Pl: ~i, ~e / E: fr ├ęrotomane] 1-2 (Persoan─â) care este afectat(─â) de erotomanie (1-2) Si: (f├«r) erotomaniac [1](1-4). modificat─â
EROTOM├üN, -─é, erotomani, -e, adj., s. m. ╚Öi f. Obsedat sexual. ÔÇô Din fr. ├ęrotomane.
EROTOM├üN, -─é, erotomani, -e, adj., s. m. ╚Öi f. Obsedat sexual. ÔÇô Din fr. ├ęrotomane.
erotomán adj. m., s. m., pl. erotománi; adj. f., s. f. erotománă, pl. erotománe
erotomán adj. m., s. m., pl. erotománi; f. sg. erotománă, pl. erotománe
EROTOM├üN, -─é adj., s.m. ╚Öi f. Obsedat sexual. [< fr. ├ęrotomane].
EROTOM├üN, -─é adj., s. m. f. obsedat sexual. (< fr. ├ęrotomane)
EROTO- ÔÇ×iubire fizic─â, sexualitateÔÇŁ. ÔŚŐ gr. eros, otos ÔÇ×dragoste, iubireÔÇŁ > fr. ├ęroto-, germ. id., it. id. > rom. eroto-. Ôľí ~man (v. -man1), adj., s. m. ╚Öi f., (persoan─â) obsedat─â sexual; ~manie (v. -manie), s. f., stare morbid─â care se caracterizeaz─â prin predominarea ideilor sexuale; sin. obsesie sexual─â.

Erotoman dex online | sinonim

Erotoman definitie

Intrare: erotoman (adj.)
erotoman adjectiv
Intrare: erotoman (s.m.)
erotoman substantiv masculin