erinii sfp [At: VIANU, L. U. 85 / E: fr érinnyes] (În mitologia greacă) Divinități ale infernului, reprezentate ca niște femei cu părul răvășit, împletit cu șerpi, care pedepseau fărădelegile muritorilor.

ERÍNII n. pr. f. pl. Divinități ale infernului, la greci, reprezentate ca niște femei cu părul răvășit, împletit cu șerpi, și corespunzând, la romani, furiilor. – Din fr. érinnyes.[1]

ERINÍI s. f. pl. Divinități ale infernului, la greci, reprezentate ca niște femei cu părul răvășit, împletit cu șerpi, și corespunzând, la romani, furiilor. – Din fr. érinnyes.[1]

!Erínii s. propriu f. pl., art. Eríniile (-ni-i-)

erínii s. f. pl., art. eríniile (sil. -ni-i-)

ERINÍI s.f.pl. Divinități ale infernului, la greci, reprezentate cu părul răvășit, împletit cu șerpi; (la romani) furii. [< fr. érinnyes, cf. gr. Erinyes].

ERÍNII s. f. pl. (la greci) divinități ale infernului menite să pedepsească crimele, reprezentate cu părul răvășit, împletit cu șerpi; (la romani) furii. (< fr. érinnyes, gr. Erinyes)

Erinii f. pl. Mit. numele grec al Furiilor.

Erinii = Erinyes.