ergotină definitie

11 definiții pentru ergotină

ergoti sf [At: ENC. ROM. II, 324 / Pl: ~ne / E: fr ergotine] Substanță toxică extrasă din secară-cornută, care provoacă tulburări nervoase, digestive, cardiorespiratorii și care este folosită în medicină (mai ales în obstetrică) drept hemostatic și ca vasoconstrictor Si: ergotoxină.
ERGOTÍNĂ, ergotine, s. f. Substanță otrăvitoare extrasă din cornul-secarei, care provoacă tulburări nervoase, digestive, cardiace etc. și se folosește în medicină ca hemostatic, mai ales în hemoragiile uterine; ergotoxină. – Din fr. ergotine.
ERGOTÍNĂ, ergotine, s. f. Substanță otrăvitoare obținută din cornul-secarei, care provoacă tulburări nervoase, digestive, cardiace etc. și se întrebuințează în medicină ca hemostatic, mai ales în hemoragiile uterine; ergotoxină. – Din fr. ergotine.
ERGOTÍNĂ s. f. Substanță otrăvitoare care se obține din secara cornută și care se întrebuințează în medicină împotriva hemoragiilor.
ergotínă s. f., g.-d. art. ergotínei; pl. ergotíne
ergotínă s. f., g.-d. art. ergotínei; pl. ergotíne
ERGOTÍNĂ s. v. ergotoxină.
ERGOTÍNĂ s.f. Substanță toxică extrasă din secara cornută, în medicină ca hemostatic; ergotoxină. [< fr. ergotine].
ERGOTÍNĂ s. f. alcaloid toxic din cornul secarei, care provoacă contracția mușchilor și este hemostatic; ergotoxină. (< fr. ergotine)
*ergotínă f., pl. e (fr. ergotine, d. ergot, secară cornută). Chim. Un alcaloid veninos scos din secara cornută și întrebuințat la oprit sîngele.
ERGOTI s. (FARM.) ergotoxină. (~ este un hemostatic.)

ergotină dex

Intrare: ergotină
ergotină substantiv feminin