Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru ereditate

ereditate sf [At: S─éULESCU, HR. I, 198/23 / V: (├«nv) here~ / Pl: ~it─â╚Ťi / E: fr h├ęr├ędit├ę, lat hereditas, -atis] 1 (Jur) Calitate de mo╚Ötenitor. 2-3 (Drept de) mo╚Ötenire a unor lucruri. 4 Transmitere a unei func╚Ťii, a unei demnit─â╚Ťi sau a prerogativelor monarhice pe baza dreptului de succesiune. 5 (Nob) Noble╚Ťe. 6 (Blg) Transmitere genetic─â a caracterelor normale ╚Öi patologice de la o fiin╚Ť─â la descenden╚Ťii s─âi. 7 (Spc; la oameni) Transmitere a anumitor caractere individuale, fizice sau mintale, de la p─ârin╚Ťi la copii. 8 (Pgn) Totalitate a predispozi╚Ťiilor, a aptitudinilor etc. mo╚Ötenite de la p─ârin╚Ťi sau de la str─âmo╚Öi. 9 Caracter particularizat care se transmite ├«n mod constant, de la o genera╚Ťie la alta, ├«ntr-un anumit mediu geografic, social etc.
EREDIT├üTE, eredit─â╚Ťi, s. f. 1. ├Änsu╚Öire a vie╚Ťuitoarelor de a transmite urma╚Öilor caracterele genetice specifice fiec─ârei specii. 2. (Jur.) Mo╚Ötenire, succesiune. 3. Proprietate a unui lucru sau a unui fenomen de a depinde de ac╚Ťiunile momentane, precum ╚Öi de st─ârile succesive anterioare. ÔÇô Din fr. h├ęr├ędit├ę, lat. hereditas, -atis.
EREDIT├üTE, eredit─â╚Ťi, s. f. 1. Proprietate a vie╚Ťuitoarelor de a transmite urma╚Öilor caracterele genetice specifice fiec─ârei specii. 2. (Jur.) Mo╚Ötenire, succesiune. 3. Proprietate a unui lucru sau a unui fenomen de a depinde de ac╚Ťiunile momentane, precum ╚Öi de st─ârile succesive anterioare. ÔÇô Din fr. h├ęr├ędite, lat. hereditas, -atis.
EREDIT├üTE s. f. 1. (Biol.) Proprietatea vie╚Ťuitoarelor de a transmite urma╚Öilor ├«nsu╚Öirile pe care le-au dob├«ndit ├«n cursul evolu╚Ťiei lor pe glob, sub influen╚Ťa factorilor mediului ├«nconjur─âtor. Cunoa╚Öterea legilor eredit─â╚Ťii ╚Öi variabilit─â╚Ťii descoperite ╚Öi cercetate de Miciurin ╚Öi L├«senko. V. ROM. decembrie 1950, 184. 2. (Jur.) Mo╚Ötenire, succesiune.
eredit├íte s. f., g.-d. art. ereditß║»╚Ťii; pl. ereditß║»╚Ťi
eredit├íte s. f., g.-d. art. eredit─â╚Ťii; pl. eredit─â╚Ťi
EREDIT├üTE s.f. 1. Transmitere a anumitor caractere de la o genera╚Ťie la alta. 2. Succesiune, mo╚Ötenire. [Var. hereditate s.f. / cf. lat. hereditas, fr. h├ęr├ędit├ę].
EREDIT├üTE s. f. 1. transmitere din genera╚Ťie ├«n genera╚Ťie a anumitor caractere. 2. succesiune, mo╚Ötenire. (< fr. h├ęr├ędit├ę, lat. hereditas)
EREDIT├üTE ~─â╚Ťi f. 1) Proprietate a materiei vii de a transmite urma╚Öilor caracteristicile sale morfologice, fiziologice ╚Öi biochimice. 2) jur. Transmitere a unei averi, mo╚Öii sau a unui titlu pe cale de mo╚Ötenire. /<fr. h├ęr├ędit├ę, lat. hereditas, ~atis
ereditate f. 1. dreptul de a lua o mo╚Ötenire; 2. succesiune pe tron: 3. transmitere din tat─â ├«n fiu a unor calit─â╚Ťi sau defecte.
*eredit├íte f. (lat. her├ęditas, -├ítis). Mo╚Ötenire, succesiune: a ajunge rege pin ereditate. Transmitere din tat─â ├«n fi┼ş a unor calit─â╚Ť─ş or─ş defecte (atavizm).
EREDIT├üTE (< fr., lat.) s. f. 1. ├Änsu╚Öire fundamental─â a materiei vii de a transmite de la o genera╚Ťie la alta factorii genetici (genele). ÔŚŐ E. celular─â = transmitere a informa╚Ťiei genetice existente ├«n structurile DNA celulare. E. citoplasmatic─â = transmitere a informa╚Ťiei genetice existente ├«n forma╚Ťiuni specifice extranucleare, ce nu se supune legilor mendeleene. E. controlat─â de sex = transmitere diferit─â a informa╚Ťiei genetice. la cele dou─â sexe. E. cromozomial─â = transmitere a informa╚Ťiei genetice cantonat─â ├«n cromozomi. E. extracromozomial─â = transmitere a informa╚Ťiei genetice implicate ├«n sterilitatea masculin─â. 2. Proprietate a st─ârii unui material sau a unui fenomen de a depinde at├ót de ac╚Ťiunile momentane, c├ót ╚Öi de mul╚Ťimea st─ârilor succesive anterioare. 3. (Dr.) Mo╚Ötenire; avere succesoral─â.

Ereditate dex online | sinonim

Ereditate definitie

Intrare: ereditate
ereditate substantiv feminin